FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Poliția Română nu mai poate să te bată, atât timp cât e filmată

Vreo 40 de oameni au protestat ieri în Centrul Vechi al Bucureştiului faţă de violenţa gratuită a poliţiei.
Fotografii de Mircea Topoleanu

Aseară, vreo 40 de oameni au protestat în Centrul Vechi al Bucureştiului faţă de violenţa gratuită a poliţiei. Acum o lună, jurnalistul Ştefan Mako a fost dus la secţie şi b​ătut de ofiţerii din Lipscani, pentru că-i filma în timp ce-l loveau pe un alt tip. Tot la secţia aia a fost adus Dinte, un parcagiu de 26 de ani, care a fost bătut atât de rău de poliţişti încât şi-a ​pierdut viaţa.

Contextul protestului a fost Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. În America ziua s-a petrecut în stradă, prin nişte marşuri masive faţă de modul violent în care au intervenit forţele de ordine în comunitatea afro-americană din Ferguson, care au a​juns chiar şi la Obama acasă.

Publicitate

Ideea marşului a fost ca toată lumea să filmeze poliţiştii care patrulează străzile din centru, cu camere video, camere foto sau cu mobile, ca să le arate că autoritatea pe care le-o oferă uniforma nu-i protejează când comit abuzuri. Patrula din imagini a fost surprinzător de tăcută, doar şi-au spus un „hai să-i plimbăm un pic."

Puţinii oameni din centru au reacţionat diferit la protest. Unii ziceau „ăştia sunt ăia bătuţi de poliţie", ceea ce înseamnă că s-a propagat cât de cât întâmplarea, pe când alţii făceau mişto, în stilul clasic românesc, şi întrebau retoric dacă „ăştia-s de la casa de copii?" Marşul în sine a fost tăcut, ceea ce i-a dat protestului o anumită intensitate faţă de alea obişnuite, era ca un cortegiu funerar, un moment de doliu pentru cei omorâţi în bătaie de poliţie.

Evident, a fost prezent şi prietenul nostru de la toate protestele din ultimii ani, videograful Jandarmeriei, în civil. Mi s-a părut ironic că la un protest despre dreptul oamenilor de a filma autorităţile ca să nu mai comită abuzuri, el filma mulţimea. Dar a făcut o piruetă şi s-a băgat la colţ, imediat cum protestatarii au început să-l filmeze pe el.

Apoi protestul s-a mutat la sediul Poliţiei Centrului Istoric, unde nu părea să fie nimeni. Un străin aflat în trecere a avut un dialog scurt cu unul dintre protestari, care rezumă cât de globală e problema asta de mentalitate, că e normal ca poliţiştii să deţină autoritatea supremă în faţa cetăţenilor, deşi sunt plătiţi din banii noştri.

Publicitate

Străin: What are you protesting for?
Protestar: A man was beaten to death by the police at this precinct.
Străin: Was he black?
Protestatar: We don't have that many black people, the race everybody blames here is the Roma.
Străin: So he was a gypsy. Did he deserve it?
Protestatar: Does anyone deserve to be beaten to death?
Străin: …no

Protestul s-a mutat în curtea Secţiei 10 de poliţie, cea din spatele magazinului Cocor, unde au avut loc cele mai multe morţi suspecte în urma violenţei ofiţerilor. Protestatarii au intrat şi, după ce-au făcut câteva glumiţe prin curte, s-a trezit şi ofiţerul de serviciu c-avea secţia invadată.

Ofiţerul a încercat să evacueze oamenii din curte, a pus mâna uşor pe unii, apoi a scos ostentativ staţia ca să-şi cheme superiorii şi a ameninţat lumea c-o să fie luaţi cu jandarmeria. Şi, desigur, voia să afle cine e liderul protestului, ca să ştie pe cine amendează şi ameninţă.

Când a venit superiorul lui, tipul cu chipiul îmblănit, alături de vreo două maşini de întăriri şi o dubă parcată la distanţă, ofiţerul de serviciu i-a dat un raport mincinos, că protestatarii ar fi deschis poarta ca să intre, când ea era larg deschisă. Toţi au izbucnit în râs şi cineva de lângă mine a conchis: „Cât de bou să fii să minţi, când vezi că-s zeci de oameni cu camere de filmat în faţa ta." Evident, şi şeful lui insista ca oamenii să iasă din curte. Protestatarii i-au explicat că e spaţiu public.

Publicitate

Arhitectul Şerban Marinescu, care a fost dus la Secţia 22 de Poliţie după o neînţelegere cu un taximetrist, unde a fost bătut că cerea să-i fie respectate drepturile, a observat că poliţiştii nu prea-şi făceau datoria: „Noi suntem nişte cetăţeni, care am venit la secţia de poliţie şi prima voastră reacţie e să ne daţi afară? Aşa se procedează în România? Nu ne întrebaţi ce vrem, ce problemă avem, nu discutaţi cu noi, doar ne evacuaţi?" Poliţiştii au dat-o la întors că problema e că protestarii intraseră pe poarta de maşini, nu pe cea de pietoni şi că l-au speriat pe ofiţerul de serviciu, deşi după atitudinea lui, părea mai speriat când a fost prins cu minciuna cu poarta închisă, decât atunci când ameninţa protestarii cu jandarmeria.

Tot ofiţerul superior l-a luat la un moment dat pe Mihail Bu​mbeş de la Miliţia Spirituală deoparte, ca să-i spună un pic ameninţător: „Să ştiţi că am observat că restul ascultă de dumneavoastră, aţi avut un pic de lider în dumneavoastră." Din păcate pentru el, a zis-o fix când Bumbeş rămăsese în curte, iar restul erau afară şi voiau să plece acasă. Le e destul de greu poliţiştilor să folosească metode d-astea de presiune când atât de mulţi oameni filmează ceea ce se întâmplă.

Într-un final, a sosit şi şeful secţiei 10. Protestatarii i-au înmânat foile cu numele celor bătuţi sau ucişi de poliţie şi i-au spus să nu le mai permită ofiţerilor săi să comită abuzuri. El a negat că s-ar întâmpla aşa ceva. În timp ce majoritatea plecam, Vlad Ursulean i-a spus şefului că „suntem cu ochii pe dumneavoastră." Şi aşa s-a terminat protestul. Mă rog, au mai fost nişte certuri ideologice terne, dacă a fost sau nu ăsta un flashmob. Concluzia a rămas că partea din Lipscani a fost flashmob, a doua parte a fost protest stil Occupy.

Important e că şi în acest protest s-a văzut importanţa supravegherii autorităţilor. De două ori au încercat să manipuleze faptele ca să se potrivească dorinţelor lor şi de două ori li s-a atras atenţia că înregistrările infirmă tot ce spun. De-asta una dintre cererile protestarilor este introducerea camerelor de supraveghere în secţiile de poliţie din România, ca să fim siguri că nu răsuflă spiritul de Miliţie în ei şi nu mai bat şi omoară tineri aiurea.

Mai citește despre abuzurile poliției române:
Genuflexiuni cu amicii mei de la poliție ​Dependenții de heroină sunt forțați să spele pe jos prin secțiile de poliție ​Lasă-ți drepturile acasă, dacă ajungi la secție ​La Bârlad, polițiștii te duc preventiv la secție