Cazul elevei în șosete la bac îți arată că suntem un popor de desculți

Eleva de la Colegiul „Gh. Șincai” a fost pusă să aleagă: dă bacul desculță sau pleacă acasă și îl dă altă dată. A ales să rămână în șosete, dacă tot a bătut drumul până la școală.

Cazul destul de bizar are și-o explicație: avea adidași cu niște texte pe ei. Sigur, nu erau copiuțe și textele erau în engleză, dar nu te riști când ești supraveghetor și viitorul unei generații ține de ochii tăi de vultur. 

Ce-avea fata în picioare era o pereche de Off-White, modelul cu niște bucăți portocalii pe care scrie ceva. Nu chiar rezolvările alea mult dorite la bac, ci mai degrabă un mesaj benign despre cum să fie bine ca să nu fie chiar rău.

„Copiuța” pusă de designerul adidașilor e: „Defining the grey area between black and white as the color Off-White”. Iar pe eticheta portocalie de sus mai scrie: „External owner’s label”.

Un membru al comisiei a crezut că-i copiuță, ea a ales să se descalțe, iar tot cazul a căpătat nuanțe și mai stupide, chiar de la Ministerul Educației. Florian Lixandru, secretar de stat, a zis că pe încălțările elevei „atârnau niște mini-cărți cu anumite texte scrise pe acele cărticele agățate de pantofi”. 

A mai spus însă că ea s-a descălțat de bunăvoie, de parcă avea de ales. 

Tot la „Șincai” a mai fost un caz absurd. Circa 70 de lucrări au fost anulate pe motiv că s-au făcut semne pe hârtie. Elevii în loc să scrie „Examenul național” pe un rând, iar „de bacalaureat” pe al doilea rând, unii elevi au scris „Examenul național de” pe primul rând și „bacalaureat” pe al doilea.

Pe scurt, Off-White se vrea un brand edgy care are ceva succes la tineri sau oricine e dispus să spargă între 200 și 1.000 de euro pe-o pereche. N-are nimic special, doar un alt fel de-a se promova. Nici chiar fițe, dar nici chiar de ignorat. Ar trebui să-și treacă de acum și asta pe marcă: „Acei sneakerși cu mini-cărți ca să ai ce să citești la bac.”

Dincolo de scandalul de la bacalaureat, Off-White e un brand onorabil. A fost fondat de Virgil Abloh, unul dintre cei mai influenți designeri de culoare. El a murit în 2021, la 41 de ani, după ce a ajuns să lucreze pentru Louis Vuitton, și uite ce frumos a lăsat în urmă.

Parte din succesul lui a venit fix din felul cum a reușit să combine zona de streetwear cu cea de lux – de asta țoalele lui prind și la celebrități, și la traperași, și, uite, la ghinionista elevă de la „Șincai”. 

Ai putea zice că încălțările în cauză seamănă unu la unu cu o pereche de Jordani și n-ai greși cu mult. Doar că hei, pe șireturi scrie „Shoelaces”, ca un soi de ironie postmodernă la care poți să pui botul sau nu, pe unul dintre sneakerși e prinsă un soi de brățară de plastic care n-are niciun sens, iar pe bot ai o bucată de material pe care scrie motto-ul brandului – acel text problematic: „The grey area between black and white as the color Off-White”. Dar uite că tocmai acest element care ar trebui să le arate oamenilor că ai branduri pe tine i-a adus fetei nenorocirea.

Pe membrii comisiei de bac i-a durut în cur de fashion.

Cu ocazia asta am adunat câteva reacții de la oameni. Unele au fost amuzante, altele sunt de-a dreptul violente prin realitatea pe care o rezumă. Iată-le în splendoarea lor, ca să mai și râzi într-o situație cel puțin absurdă și stupidă.

Într-o notă mai serioasă, oricine ar vrea să copieze ar face-o în mai mult de două rânduri, la vedere, pe botul unor adidași. Apoi, textul putea fi citit și înțeles de oricine din comisia respectivă. Nu că pe elevă ar fi incomodat-o prea mult situația fizică, ci mai degrabă cum a afectat-o psihic: să fii presupus vinovat doar pentru că cineva dintr-o comisie se crede șef doar pentru c-a fost numit acolo. 

Secretarul de stat Lixandru, ce să mai, putea la fel de bine să se informeze pe subiect sau putea să nu se arunce într-o idee de-a dreptul improbabil și stupidă: că pe adidași ar fi fost prinse niște mini-cărți. Cum ar fi citit eleva acele notițe, dacă ar fi fost reale? S-ar fi dus la baie constant? De ce le-ar fi lăsat la vedere?

Astea-s întrebări pragmatice pe care oricine se ia în serios și le pune în mai puțin de un minut. O comisie, un secretar de stat nu și le-au pus, că au mutat responsabilitatea un pic mai la deal, ei doar și-au făcut treaba.

Nu putea exista un moment mai bun pentru promulgarea legilor educației decât afișarea rezultatelor examenului de bacalaureat, care, așa cum e el, e un indicator pentru situația învățământului din România. E de ajuns să vezi că în 53 de licee nu a luat niciun elev bacul ca să-nțelegi ce s-a ales de „România educată”, proiectul de suflet – allegedly – al președintelui Klaus Iohannis.

Ce aduc nou aceste legi, te-ntrebi? Printre alte, s-a reintrodus exmatricularea și, din 2024, profesorii vor putea să confiște telefoanele elevilor. Ah, și încă ceva: religia va deveni probă de bac. Poate-așa, mai cresc statisticile pe țară, cine știe. 

Cu tot cu cazul de la „Șincai”, fata descălțată și erorile de punctare, dar la pachet cu legile educației ca să pară c-a făcut și Iohannis ceva în mandatele astea, nu doar călătorii, „Noi muncim, nu gândim” nu e doar un slogan al 90ilor, ci o stare de spirit.

Și nu eleva în șosete a fost, de fapt, desculță, ci toți ceilalți sunt niște desculți care, cel mult, se încalță cu fesul cât să pară că au făcut ceva pentru România.