FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Cantitatea de gheaţă din Oceanul Arctic a ajuns la cel mai mic nivel din istorie

A scăzut cu o cantitate de dimensiunea Californiei în ultimii ani.
Fotografie de Francois Lenoir/Reuters

A mai trecut o săptămână şi a mai apărut un exemplu alarmant de schimbare climatică.

Centrul Naţional American pentru Cercetarea Gheţii (NSIDC) a anunţat săptămâna trecută că gheaţa din oceanul Arctic a ajuns la cel mai mic nivel din istorie în acest an.

„E încă o picătură într-un pahar aproape plin", le-a spus directorul centrului, Mark Serreze celor de la VICE News.

NSIDC, care monitorizează gheaţa de la poli, a anunţat joia trecută că gheaţa din mare a atins cantitatea maximă pe 25 februarie, cu două săptămâni mai devreme decât media din anii 1981-2010. Cantitatea de gheaţă a ajuns la 14,5 milioane de kilometri pătraţi. Asta e cu 337 de mii de kilometri pătraţi mai puţin ca-n 2011. Apropo, California are 414 kilometri pătraţi, ca să înţelegi despre ce dimensiuni vorbesc.

Publicitate

Serreze ne explicat că „implicaţiile pentru mediu sunt profunde şi aici nu vorbesc doar de creaturile care locuiesc în zona arctică. Au apărut din ce în ce mai multe dovezi că topirea gheţii din mare ar putea avea efecte climatice devastatoare. Va urma o încălzire a Oceanului Arctic. Asta ar putea afecta fenomenele meteorologice la latitudinile medii."

Gheaţa din oceanul Arctic creşte şi scade odată cu anotimpurile, cu minima anuală prin septembrie şi maxima pe la jumătatea lui martie. Deşi scăderea recordului din iarna asta nu înseamnă că acelaşi lucru se va întâmpla şi cu recordul din toamnă, Serezze spune că „nu arată bine, începem sezonul de topire cu ditamai gaura."

Graficul de mai sus arată extinderea gheţii din Oceanul Arctic din 18 martie, 2015, dar şi extinderea gheţii din ultimii patru ani: 2014-2015 e cu albastru, 2013-2014 e verde, 2012-2013 e portocaliu, 2011-.2012 e maro, 2010-2011 e mov. Media între 1981 şi 2010 este gri închis. Zona gri din jurul liniei mediane arată care este deviaţia standard a informaţiilor.(Imagine via Centrul Naţional American pentru Cercetarea Gheţii )

Diminuarea gheţii din mare este un exemplu bun de efect de domino climatic. Dacă e mai puţină gheaţă, înseamnă că mai multă apă oceanică întunecată va absorbi mai multă căldură, ceea ce va topi şi mai multă gheaţă şi aşa mai departe. Efectele topirii au mai multe feţe: zonele care nu puteau fi sondate sunt acum accesibile pentru companiile de petrol şi gaz, ceea ce va amplifica efectele încălzirii globale, prin arderea combustibililor fosili. Locuitorii din acele zone trebuie să-şi schimbe obiceiurile de viaţă, iar specii precum focile şi urşii polari trebuie să se lupte pentru supravieţuire.

Deşi există o variaţie a anotimpurilor, scăderea gheţii din mare sugerează o tendinţă pe termen lung. Un studiu recent sugerează că gheaţa din oceanul arctic este cu 65% mai subţire decât era în 1975. Oceanul Arctic pierde 54 de mii de kilometri pătraţi de gheaţă pe an, din 1970 încoace, conform NASA. Iar un raport din 2014 al Administraţiei Oceanice şi Atmosferice Naţionale din SUA spune că Oceanul Arctic se răceşte de două ori mai rapid ca restul lumii.

Publicitate

E din ce în ce mai probabil că vom avea un Ocean Arctic fără gheaţă în verile din următoarele decenii, după spusele unui număr din ce în ce mai mare de experţi, inclusiv Serreze. Când se va întâmpla acest lucru, impactul nu se va simţi doar la Polul Nord.

„Un Ocean Arctic în care nu avem gheaţă vara va absorbi mult mai multă energie solară, decât ar trebui. Asta va creşte temperatura Pământului şi mai tare. Acest lucru poate afecta grav modelele climatice şi precipitaţiile din zonele cu latitudine medie. Avem dovezi c-au apărut deja aceste fenomene, că unele dintre ciudăţeniile meteorologice pe care le-am văzut în ultimele ierni este cauzată de topirea gheţii. Acele efecte pot fi mai puternice în viitor, cu cât scade calota glaciară", ne-a explicat Serezze.

Jennifer Francis de la Rutgers University este unul din susţinătorii teoriei că schimbările bruşte din Oceanul Arctic, inclusiv topirea gheţii, alterează curentul jet stream şi duce la extreme meteorologice, precum ultimele ierni năpraznice din SUA, valurile oribile de caniculă din Rusia şi vremea europeană care are pusee de vreme nenatural de rece. Odată cu scăderea gheţii din mare, creşte frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteo extreme, iar teoria ei câştigă din ce în ce mai mult teren în ochii cercetătorilor, a diplomaţilor şi a activiştilor de mediu.

În aprilie, SUA îşi începe mandatul de doi ani la conducerea Consiliului Arctic.

Serezze a conchis că „ideea că poţi să-i pui, pur şi simplu, frână încălzirii globale e o aiureală, n-ai să vezi aşa ceva. Noi suntem deja pe direcţia asta, din nefericire… Aşa ne-am aşternut, aşa vom dormi."

Urmăriţi-l pe Darren Ankrom pe Twitter: @darrenankrom

Traducere: Mihai Popescu

Citeşte mai multe despre topirea gheţii:
Urmăreşte reportajul nostru de pe HBO despre topirea Groenlandei Lista cu ţări care vor fi înghiţite de apă Tsunamiul de gheaţă este cea mai frumoasă catastrofă din lume