Marea Britanie a început oficial demersurile pentru ieșirea din UE

La nouă luni după votul istoric al Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană, a venit și ziua cea mare. Prim-ministra britanică Theresa May a început miercuri procesul oficial de scoatere a țării ei din UE, ceea ce înseamnă că Brexit începe acum – dar încă nu știm ce o să însemne asta.

Miercuri a marcat începutul unei perioade de doi ani de negocieri complicate care va arunca 64 milioane de oameni în necunoscut. Dacă nu se ajunge la o înțelegere în privința ieșirii Marii Britanii și a viitoarei ei relații cu blocul, statutul de membru al Regatului Unit va expira pe 29 martie 2019.

O scrisoare semnată de May i-a fost înmânată miercuri, personal, lui Donald Tusk, președintele Consiliului European din Bruxelles. Scrisoarea anunța blocul comunitar că Marea Britanie invocă articolul 50 al Tratatului de la Lisabona pentru a-și încheia statutul de membru după 44 de ani. Tusk le-a zis reporterilor că „nu există niciun motiv să pretindem că ar fi o zi fericită, nici pentru Bruxelles, nici pentru Londra. La urma urmei, majoritatea europenilor, printre care și jumătate dintre votanții britanici, și-ar dori să rămânem împreună, nu să ne divizăm."

Când a livrat scrisoarea, May i-a ținut un discurs parlamentului britanic în care anunța că Brexit a început oficial și că țara ar trebui să fie unită, în ciuda votului diviziv.

„În acord cu dorința poporului, Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană. E un moment istoric și nu mai există punct de întoarcere de aici", a zis ea.

„Suntem o națiune cu o istorie mândră și un viitor luminos. Iar acum că s-a luat decizia să părăsim UE, e timpul să ne unim."

May a zis că are un plan „pentru un nou parteneriat profund și special între Marea Britanie și Uniunea Europeană" și că, „deși Marea Britanie părăsește instituțiile Uniunii Europene, nu vom părăsi Europa."

Votul șocant în favoarea Brexit de 52 la 48 de procente, în urma referendumului din iunie, a divizat puternic Marea Britanie. Numeroși votanți de „nu" – dintre care mulți concentrați în Londra, Scoția sau Irlanda de Nord – au numit mișcarea o farsă istorică. Un fost ministru al Conservatorilor, Michael Heseltine, a declarat pentru The Guardian că Brexit a fost „cea mai proastă decizie pe timp de pace luată de orice guvern postbelic modern."

Acum, May se confruntă cu o provocare formidabilă: negocierea unei înțelegeri de ieșire din Uniune cu cele 27 state membre UE pe subiecte precum comerțul și securitatea în decurs de doi ani. În același timp, trebuie să aibă grijă ce se întâmplă cu decizia de independență a Scoției, care ar putea fractura de tot Regatul Unit.

Scoția a votat cu 62 de procente să rămână în UE, iar parlamentul scoțian a propus un al doilea referendum pe tema independenței ca reacție la Brexit. Prim-ministra țării, Nicola Sturgeon, a postat miercuri pe Twitter: „Astăzi, prim-ministra va arunca Marea Britanie în prăpastie fără să știe unde va ateriza. Scoția n-a votat pentru asta, iar vocea noastră a fost ignorată."

În Irlanda de Nord, unde majoritatea au votat să rămână în Uniune, naționaliștii au făcut apel la un vot public pe tema părăsirii Marii Britanii și a unirii cu Republica Irlandei.

Sănătatea economiei Marii Britanii, în valoare de 2,6 trilioane de dolari depinde de negocier, iar Londra va încerca să-și reafirme rolul de centrul global financiar important. May a zis că va încerca să asigure accesul cât mai deschis pe piețele europene, dar a indicat că Brexit va însemna, în mod inevitabil, retragerea de pe singura piață UE de cinci milioane de persoane – pentru că dacă ar rămâne, ar trebui să accepte liberea circulație a cetățenilor UE în Marea Britanie. În locul pieței, Marea Britanie va încerca să facă o înțelegere comercială cu UE sau să revină în Organizația Mondială a Comerțului, dacă nu va ajunge la o înțelegere. Autoritățile europene au avertizat că rezolvarea acestor chestiuni comerciale complexe va dura mai mult de doi ani.

O altă chestiune presantă sunt drepturile celor aproape trei milioane de cetățeni UE care trăiesc în Marea Britanie și a celor 1,2 milioane de britanici care trăiesc în Europa. May a declarat miercuri în parlament că drepturile acestor cetățeni vor fi o prioritate în cadrul negocierilor cu UE. La negocieri se va vorbi și despre actul de divorț în sine: de exemplu, unele state membre UE cer ca Marea Britanie să plătească o sumă de până la șaizeci de miliarde de euro înainte ca blocul comunitar să înceapă discuția despre relația comercială.

Pentru UE, care e deja afectată de impactul unui flux de imigrație și al crizei datoriilor, plecarea Marii Britanii a venit ca o lovitură puternică. Cum partidele populiste eurosceptice au câștigat alegerile pe tot continentul, s-ar putea ca acestea să nu lase Marea Britanie să scape ușor, de teamă ca asta să nu încurajeze și alte dezertări viitoare. O rezoluție a parlamentului european publicată de ziarul The Guardian sugera că Marea Britanie va avea parte de o reacție dură.

„E o veste proastă pentru toată lumea. E o lovitură pentru proiectul european", a declarat candidatul prezidențial francez Emmanuel Macron la Radio Europe1.

Dar Nigel Farage, fostul lider al partidului Ukip și considerat unul dintre principalii arhitecți ai Brexitului, a părut încântat. „Visul imposibil se întâmplă. Azi trecem de punctul fără întoarcere", a postat pe Twitter.

Jeremy Corbyn, liderul partidului laburist al opoziției, a zis că partidul lui respectă votul de plecare, dar a avertizat că „Marea Britanie se va schimba din această cauză."

„Întrebarea e cum", a zis el. „Va fi un dezastru național de proporții istorice dacă prim-ministra se întoarce de la Bruxelles fără să fi asigurat protecția joburilor și a condițiilor de trai."

Urmărește VICE pe Facebook .

Traducere: Oana Maria Zaharia