[Premieră] Pharrell o dă pe anime în videoclipul pentru „Jellyfish Eyes” a lui Takashi Murakami

Multitalentatul muzician Pharrell Williams și genialul artist Takashi Murakami au făcut echipă pentru o nouă aventură vizuală și sonică.

Duo-ul a lansat un video special în care Pharrell e transformat în personaj anime pentru filmul de lung metraj al artistului japonez, Jellyfish Eyes. Cântecul și videoclipul, un remix al piesei tematice din film, „Last Night, Good Night”, conține personaje din film care dansează alături de puicuța virtuală și senzația pop Hatsune Miku, plus deja celebra pălărie Vivienne Westwood a lui Pharrell.

Ce zice Pharrell despre Last Night, Good Night (Re:Dialed) – Pharrell Williams Remix: „Cum am mai colaborat în trecut, mi-a venit natural să răspund „da” când m-a contactat Takashi. Ne-am întâlnit la studioul lui din Tokyo și mi-a prezentat proiectul. În 15 minute știam exact ce aveam de făcut. A mai durat câteva săptămâni până am făcut muzica.” Rezultatul e un groove eteric, pulsatil, presărat respirații puternice dincolo de vocea sintetică a cântăreței.

„Îmi plac călătoriile în care Takashi îi duce pe oameni cu filmele, picturile și sculpturile lui”, ne-a răspuns Pharrell prin e-mail. „Nu mai știu când i-am văzut prima oară lucrările, dar colaborarea lui cu Louis Vuitton mi-a atras atenția în mod special. Felul în care Takashi folosește culorile și personajele e foarte pe gustul meu, mereu mă pierd în multele straturi ale picturilor lui.”

Videoclipul îl duce pe privitor dincolo de Jellyfish Eyes, într-o lume a imaginației pure. Murakami explică ideea videoclipului astfel: „Undeva în eternitatea spațiului, Pharrell, Miku și compozitorul piesei, livetune, îmi descriu filmul, Jellyfish Eyes, unui public alcătuit din roboți care aparent n-au inimă. Cumva mesajul filmului reușește să-i atingă emoțional pe roboți și să treacă dincolo de granițele timpului și ale spațiului. Pharrell mi-a dat câteva informații despre cum ar vrea să arate ținuta personajului său, dar în rest mi-a dat libertate totală. De la crearea primului personaj până la produsul final, animația a durat patru luni.”

Imagine din videoclipul Last Night, Good Night – Pharrell Williams remix

În prezent, Williams și Murakami sunt deja genul de prieteni vechi ale căror colaborări au devenit un fel de știință. „Suntem amândoi profesioniști în ceea ce facem, am început de jos, cu mijloace modeste, și ne simțim copii în trupuri de adulți”, spune Pharrell. „Așa că aș zice că avem similarități. Nu cred că suntem diferiți aproape pe niciun plan; amândoi aspirăm să ducem publicul în alte dimensiuni prin munca noastră.”

Murakami are aceeași impresie: „Când ne-am cunoscut, omul deja avea un nume și totuși m-a abordat într-o manieră foarte modestă și politicoasă. L-am admirat pentru asta. Chiar și acum, după un an atât de victorios pentru el, atitudinea i-a rămas aceeași. Pentru mine nu e doar un mare artist, ci și un model demn de urmat.”

Prima dată când s-au întâlnit, mașinăria deja mergea la turaj maxim. „Cred că ne-am întâlnit prima dată la retrospectiva lui MOCA; am luat cina împreună”, ne-a spus Pharrell Williams. „Ce-mi place la Takashi e că-i place să asculte ideile altora. Ne-am întâlnit în Tokyo la scurt timp după asta. Am vrut să colaborez cu un artist pentru proiectul Simple Things, așa că am făcut o propunere pe care am depus-o la biroul lui Kaikai Kiki. Mă gândeam că o să refuze, dar a început imediat să vină cu idei de schițe. Când am plecat, deja îmi depășise toate așteptările, simțeam că plutesc.”

Takashi Murakami ne-a explicat și câteva dintre înțelesurile mai profunde ale filmului său:

Războiul Pacificului s-a încheiat când bombele au lovit Hiroshima și Nagasaki. Din ziua aceea și până azi, Japonia a continuat să lupte cu anumite traume în relație cu bomba și cu radiațiile. Această bătălie s-a manifestat și în cea mai faimoasă lucrare maestrului manga Osamu Tezuka, Tetsuwan Atom, care reflectă cuvântul atomic în titlu, și în filme ca Godzilla, pe care radiațiile l-au transformat într-un monstru. Japonezilor le plac lucrările astea care încearcă să ne învingă temerile colective într-un mod dubios, așa că lucrările cu monștri și roboți sunt printre cele mai respectate în subcultura otaku. După dezastrele din martie 2011, calamitatea care a lovit Japonia a fost chiar mai mare decât poveștile de groază țesute de subcultură, iar consecințele tsunami-ului care a lovit uzina nucleară au deschis noi răni în cultura noastră. Am creat Jellyfish Eyes ca un mod de a-i ajuta pe oameni să se împace cu aceste noi temeri.

Implicat în tot ceea ce înseamnă finanțare, regie, scenariu, muzică și marketing, Murakami vede filmul ca pe o evoluție de la o practică strict artistică la deschiderea spre noi lumi. „Am vrut să învăț tot ce se putea despre gramatica culturii noastre cinematice. În același timp, am început lucrul la Jellyfish 2, așa că încă studiez această gramatică cinematică.”

Până la urmă, scopul e transformarea fantasticului în realitate. Când a fost întrebat dacă vrea să fie un personaj caricaturizat sau unul anime, Williams a fost foarte clar. „Anime. Mereu a fost visul meu să fiu un personaj anime, așa că am fost foarte încântat de videoclip.”

Vizionați mai jos și documentarul nostru despre Murakami în care artistul discută despre Jellyfish Eyes:

Traducere: Oana Maria Zaharia