Românii vii pe care presa i-a omorât de fiecare dată când a avut ocazia

Știi la ce a râs internetul românesc săptămâna asta? La cazul unui vasluian viu, declarat mort, căruia judecătorul i-a anulat cererea prin care să spună că e viu. Bine, sunt nuanțe și nuanțe, birocrație și ceva iz de legendă tipic românească. Oricum, n-a fost singurul caz de mort viu, deși e un caz cât se poate de serios.

Episodul ăsta mi-a adus aminte de alți morți vii din România. A ajutat la asta și povestea lui Liviu Guță. Am stat de vorbă cu cântărețul anul trecut, când și-a lansat aplicația lui de manele. Nici prin cap nu mi-a trecut că dacă era să dau lovitura, trebuia să îl fi întrebat cum a murit.

La el a fost puțin altfel decât ce vezi, în general, prin presă, când mai apare vreo știre cu morți falși. Pe atunci încă nu era celebru și l-a crezut mort până și maică-sa. Cântărețul a povestit la televizor că s-a întâmplat să treacă prin așa ceva prin ’97. Ceea ce e cumva de crezut, că în anii ’90 mi se pare că orice s-ar fi putut întâmpla fără să mai mire pe nimeni. Numai în ziua de azi ne minunăm la orice, până și atunci când ninge iarna.

Liviu Guță a plecat la muncă în Iugoslavia, după care a ajuns și-n Austria. Cumva a fugit de acasă când a împlinit 18 ani și nu le-a mai dat niciun semn alor săi vreo patru ani. Cât timp lumea îl credea mort și îngropat, el a povestit că de fapt a stat închis într-un lagăr, unde și-a făcut și prieteni musulmani pe care i-a învățat să joace cărți. Totul pentru că zona pe care și-o alesese era una de nepotrivită la acel moment, mai ales pentru un tânăr venit din România.

Așa că pe partea de muncă propriu-zisă nu a avut nicio șansă reală. La început, când credea că mai are totuși un mod de scăpare de acolo a început să își mănânce pașaportul, ca să fie lăsat să plece. Probabil a auzit de la un băiat că așa se practică.

„Ne lua cu tractorul şi ne ducea la muncă. Mă rog, nu eram chiar sclavi, sclavi, dar… Am plecat singur-singurel. Am zis ori la bal, ori la cimitir, Maică-mea îmi făcuse parastasul, nu mai ştia nimic de mine. Am stat în Austria șase luni, unde m-au prins şi m-au băgat în lagăr. Nu era puşcărie, ci erai doar închis. (…) Mama a leşinat când m-a văzut. Vreo două-trei săptămâni am stat în casă ca să-mi crească sprâncenele. Ea mi-a spus că a crezut că am fost răpit pentru trafic de organe”, a povestit cântărețul.

A avut și ghinion, și noroc, cum se întâmplă în viață. Dar parcă mai mult noroc, că n-a murit de fapt și-n plus s-a întors ca să cânte și încânte la petreceri de tot felul. Poate că asta îi era menirea, și doar a avut o revelație ca să se apuce de muzică.

Șoc, șoc, șoc a fost și când s-a spus că ar fi murit Florin Salam. La cât e de popular, iubit și adulat chiar și peste mări și țări, chiar am crezut pe cuvânt când fanii și apropiații lui au spus că au fost în pragul infarctului. Despre Salam te aștepți mai puțin la o veste de genul ăsta, dar iată că naivii au pus botul și când s-a întâmplat una ca asta. Mai apoi au aflat, prin 2014 să se fi întâmplat totul, că și-au virusat calculatoarele din cauză că au vrut să afle mai multe despre moartea cântărețului.

Ce circulase alături de știrea falsă a fost și un virus troian, care i-a umplut pe oameni de draci, dar tot au încercat să știe mai multe. Că așa e românul, curios din fire.

„Știre de ultimă oră! Florin Salam a murit în urmă cu 5 minute într-un accident rutier chiar în mașina sa!” a fost mesajul panicard. Mulți au crezut, au dat mai departe, au plâns, au luat-o razna, dar în același timp au învățat că înainte de toate, tot ce contează cu adevărat e un antivirus bun.

Dovadă că asta cu moartea falsă se întâmplă și la case mai mari e și greșeala pe care au făcut-o redactori de la Știrile ProTV, la finalul anului trecut. Cu puțin timp înainte de Crăciun au spus că au preluat și ei o știre care a circulat peste tot, însă fără să verifice dacă e pe bune, ori ba. Și asta mai ales că era unul de-ai lor, un fost protevist, un tip de-al casei, cum s-ar zice.

L-au sunat abia după ce-au greșit ca să îl întrebe pe Magician dacă e OK. Îmi și imaginez cum a decurs discuția aia, că mai penibil de atât nu cred că există. „Hei, salut, Marian, ne cerem scuze, dar n-ai murit, nu? Sigur? Că noi am dat-o o știre și…”

„Avem o informaţie de ultimă oră: actorul Marian Râlea s-a stins din viaţă. Mâine ar fi împlinit vârsta de 60 de ani. Dumnezeu să-l odihnească. Vom reveni cu detalii” era mesajul de mare angajament publicat, de fapt, mai întâi pe site-ul Știrile ProTV. Totuși, ei au remis un comunicat la scurt timp, însă mai mult ca să își asigure cititorii că încă sunt un site de știri pe bune, mai mult decât orice altceva.

Nu știu exact care e alogritmul prin care alți oameni aleg să omoare fictiv celebrități, dar așa a pățit și Gianina Corondan. E adevărat, în ultimii ani n-o mai vezi pe nicăieri, parcă ți-e dor de ea. Știu că mie unul îmi e, uneori.

Totuși, Gianina despre care știu că te întrebi acum „da’ chiar, oare ce mai face?” s-a spus că a murit pentru că suferea de o boală misterioasă. În realitate, singurul care suferea era make-up artistul ei, un tip pe nume Adrian Pescariu, însă probabil că nu primea suficientă atenție pe rețelele sociale.

De asta s-a și apucat să spună că Gianina Corondan a murit, că poate-poate mai căpăta și el puțină notorietate pe Facebook. Dacă n-ai auzit de el până acum, probabil nu o să mai auzi niciodată, că a avut doar cinci minute de faimă, și aia proastă.

Cred că e clar până acum: cu cât e cineva mai bătrân, cu atât se întreabă lumea mai des dacă mai trăiește sau nu (vezi cazul Ion Iliescu, la fiecare aniversare).

Știu că sigur n-ai auzit de Silvana Rîciu, dar să știi că alți oameni chiar o apreciază și îi fredonează piesele. E o cântăreață de muzică populară, în caz ți-am stârnit curiozitatea. A avut și ea faima „decedatului”. Probabil după rețeta Ileana Ciuculete, care a murit pe bune anul trecut, nu prea o știa nimeni, însă a rupt traficul site-urilor, cineva a încercat o schemă similară. Cât să își asigure un număr de cititori, că e greu să știi, mai ales când lumea nu-ți dă niciun amărât de click, acolo.

Silvana Rîciu a trebuit să asigure pe toată lumea că n-a murit. „Eram pe bicicletă, făceam mișcare când au început să sune telefoanele fără încetare. Aveam zeci de apeluri și mesaje, nu exagerez, zeci erau. Nu înțelegeam ce s-a întâmplat de mă sună toată lumea. Am răspuns, era o prietenă care plângea în hohote, țipa, nu exagerez. M-a întrebat dacă sunt bine, dacă am pățit ceva. Mi-a povestit că a citit o știre, pe internet, îi apărea pe o pagină de Facebook, cu titlul «Silvana Riciu a murit. A făcut comoție cerebrală»”.

Tot în categoria moarte subită, rapidă și falsă a intrat și Irina Loghin. Când nu își dă palme la TV și devine viral pe YouTube, cântăreața de muzică populară promite solemn că n-a murit. Despre ea tot niște oameni răi ai internetului au spus că „s-a stins când era într-un turneu în Statele Unite”. Cine a făcut anunțul ăsta a crezut că e mai credibil să menționeze și metoda prin care ar fi fost ucisă Irina Loghin și a spus că a fost otrăvită, dar și că a murit pe un pat de spital, departe de patria ei.

Ce oameni răi, ai putea spune, însă par ași la așa ceva.

Nu știu exact în ce categorie să-l integrez pe Viorel Lis, că nu vreau să pară că fac mișto de bătrâni, dar și el a pățit-o cu asta cu moartea falsă. Bine, m-ai convins, e în categoria de non-vedetă, dar de care nu ne luăm pentru că a împlinit deja o vârstă respectabilă. De parcă asta ar fi o chestie cu care să te lauzi, mai ales dacă ai ajuns să te însori cu o tipă cu 400 de ani mai tânără ca tine. Dar cine sunt eu să judec?

În fine, e cam ca Ion Iliescu, minus partea că el poate să vorbească în numele lui de unul singur. Viorel Lis o are pe Oana. Până și când s-a scris că ar fi murit, tocmai fiindcă are o vârstă înaintată și lumea cam se așteaptă la asta, tot soția i-a luat apărarea și s-a certat cu cine era de certat. Asta se întâmpla tot la final de 2017, când Oana Lis a găsit pe Facebook un mesaj pe un fundal cu baloane colorate cum că Viorel-fostul-primar s-ar fi dus pe copcă.

„Şi eu nu ştiam nimic! Neadevărat, bineînţeles! O ştire trebuie confirmată din trei locuri înainte să o dai pe public!”, a scris Oana tot pe Facebook. Ce frumos că măcar cineva știe din astea despre cum e cu gazetăria.

Nu vreau să spun că e amuzant când mai apare câte o veste de genul, care se propagă într-un ritm de speriat, dar chiar e. Asta pentru că dovedește ce știam deja, că nația noastră (nu că altele ar fi mai breze) e bolnavă și ahtiată după moarte și tragedie. Cu cât mai celebru mortul în cauză, cu atât mai bine. E o disperare sălbatică pe care sunt convins că ai remarcat-o la alții când s-a întâmplat să moară și Stela Popescu. Sau regele Mihai. Rețeta se aplică mereu când mai dispare cineva cunoscut.

Pe scurt, și-n România, ca-n oricare alt loc de pe planeta asta, dacă ești cineva poți fi sigur că asta înseamnă automat și faptul c-o să mori la un moment dat și în mod fictiv. Nu e vreo loterie, nu e pe șanse, ține doar de timing. E ca o lege nescrisă din zilele noastre, care îți confirmă faptul că într-adevăr ești vedetă.