Cum e să treci prin menopauză la 31 de ani

M-am trezit pe beznă, scăldată în sudoare. N-a fost un sentiment nefamiliar, pentru că țin minte că s-a mai întâmplat în trecut când m-am întors de la spital după ce am născut. Aveam hainele ude.
În aceeași zi, căram rufele sus pe scări și a trebuit să-mi prind părul în coc pentru că aveam gâtul ud de transpirație. E vară, e normal să fie cald, mi-am zis. Totuși, în casă nu părea să fie chiar atât de cald, iar eu aveam pete de transpirație sub sâni și deasupra buzei. Simțeam că mă sufoc. Probabil că așa ar descrie mama mea menopauza.

Doar că eu aveam abia 31 de ani.

Am ignorat simptomele și le-am pus pe seama nașterii, deși trecuseră doi ani de când născusem. Tot atunci am observat că anxietatea mi se înrăutățește și că sexul cu soțul meu e diferit. Aveam un libido mai scăzut și uneori dureri în timpul sexului. Am început să mă întreb dacă nu cumva mi se întâmplă ceva ciudat și i-am zis asta unei prietene. I-am spus că transpir încontinuu, chiar dacă sunt îmbrăcată subțire, pe când alți oameni par să se simtă ok în blugi. Mi-a sugerat să merg la ginecolog, pentru că e posibil să fie o problemă hormonală. M-am dus chiar în săptămâna următoare.

Doctorul mi-a pus o grămadă de întrebări despre libido, transpirație, anxietate, migrene și insomnii. I-am confirmat că le experimentasem pe toate. A vrut să-mi facă niște teste de sânge ca să fie sigur, dar m-a diagnosticat pe loc cu perimenopauză, o menopauză timpurie care apare pe la patruzeci de ani.

N-aș putea spune că am fost suprinsă, pentru că folosisem o donatoare de ovule ca să-mi concep fiica. În 2013, am trecut prin trei tratamente pentru fertilizare in vitro, care au eșuat. Dar pe tot parcursul tratamentului, niciunul dintre doctori nu mi-a zis ceva despre menopauză. Și nici eu nu m-am gândit prea mult la asta, eram doar disperată să am un copil.

În ziua aceea, în cabinetul doctorului, când am auzit diagnosticul de perimenopauză, mi-a venit să-mi trag o palmă că nu m-am gândit la asta mai devreme. Ginecologul mi-a zis că probabil am intrat în perimenopauză chiar înainte să nasc și, de atunci, simptomele s-au agravat.

Conform Societății Nord-Americane a Menopauzei, perimenopauza e o scădere treptată a estrogenului, dar poate fluctua și crește peste medie uneori. Estrogenul redus are ca rezultat scăderea dorinței sexuale, uscăciunea vaginală, bufeuri de căldură și transpirație excesivă pe timpul nopții – adică tot ce experimentasem.

Am plecat din cabinet amețită de cap: urma să fac terapie cu hormoni, să iau anticoncepționale, să port plasturi cu estrogen. Mi s-a zis că o să iau tratament cu hormoni până la cincizeci de ani, lucru care nu m-a bucurat prea tare, după cum îți poți da seama. Cine dracu’ vrea să ia hormoni timp de douăzeci de ani?

Totuși, orice e mai bine decât să ai mereu estrogenul scăzut, chestie care poate duce la osteoporoză sau boli de inimă. Am plâns tot drumul până acasă. De nu mi-au zis ceilalți doctori despre posibilitatea asta? Măcar m-aș fi obișnuit cu ideea.

Femeile se nasc cu toate ovulele pe care le vor utiliza și aceste ovule îmbătrânesc de-a lungul vieții, a zis Lauren Streicher, profesor de obstetrică și ginecologie la universitatea Northwestern și autoarea cărții Sex Rx: Hormones, Health and Your Best Sex Ever. „Ovulele se află în starea cea mai bună la douăzeci de ani”, a adăugat ea. „Evident că sunt multe femei care au ovule sănătoase și fertile și după treizeci de ani, dar și femei la care ovulele se deteriorează.”

Au trecut șapte luni de la vizita mea la doctor. Am luat pastile anticoncepționale timp de trei luni și acum folosesc plasutri cu estrogen ca să văd dacă mă ajută mai mult decât pastilele. Încă mă trezesc noaptea transpirată uneori. Iau și medicamente pentru anxietate, care nu s-a stabilit dacă e provocată de hormoni sau nu. Folosesc lubrifiant cu soțul când facem sex. Dar totuși nu mă simt sexy câteodată, când mă gândesc că am nivelul de hormoni al unei femei în vârstă.

Nu se vorbește mult despre perimenopauză, așa că trebuie să mă informez singură și să încerc diverse soluții.

„Cred că dacă o persoană e diagnosticată cu perimenopauză, ar trebui să meargă neapărat la un expert în menopauză, pentru că există multe informații greșite pe internet”, a zis Streicher.