Kiturile de viol sunt cea mai proastă idee posibilă

Primul kit de viol de făcut în casă îi îngrijorează pe activiști și avocați, care se gândesc că noul produs le încurajează pe victimele abuzurilor sexuale să colecteze dovezi care nu vor fi acceptate în tribunal.

Kitul MeToo – numit așa după mișcarea cu același nume – e promovat ca o modalitate prin care victimele hărțuirilor sexuale pot colecta dovezi în afara unui spital sau a unei clinici. Kiturile, care au fost create de un startup din New York, nu au o dată oficială de lansare, dar o cutie standard include bețișoare cu vată, un recipient pentru salivă și mai multe pungi de plastic resigilabile pentru depozitarea materialelor. Kitul mai include accesul la o aplicație care ar trebui să le ghideze pe supraviețuitoare pe parcursul procesului. (Nu se știe cât va costa kitul.)

„Colectează. Scuipă. Sigilează”, scrie pe cutie.

Dar experții spun că procedura nu e atât de simplă. Când supraviețuitoarele unui abuz sexual cer un kit de viol la spital, acestea sunt consultate de un profesionist antrenat special în acest scop. Acești profesioniști sunt obligați să păstreze kitul într-o zonă sigură, cu excepția cazurilor în care pacienta vrea să predea setul de dovezi poliției, iar autoritățile le păstrează conform protocolului.

Unele supraviețuitoare găsesc acest examen traumatizant, d-aia fondatoarea kitului MeToo a vrut să creeze o versiune pentru acasă. Dar dacă procesul complex e întrerupt în spital, scad șansele ca supraviețuitoarea să folosească materialele ca dovezi împotriva agresorului la tribunal.

„Fiecare persoană care intră în contact cu dovezile e importantă”, a zis Patricia Powers, avocat la Aequitas, o organizație non-profit constituită din foști procurori. Powers, care a văzut multe cazuri de viol în cei 27 de ani cât a lucrat ca procuror în Washington, a zis că, dacă supraviețuitoarele violului încearcă să folosească singure kitul de viol, își pot pune în pericol atât sănătatea, cât și cazul.

Kiturile tradiționale de viol nu se limitează la colectarea de mostre de fluide corporale. Implică și o examinare din cap până în picioare, fotografierea tăieturilor sau vânătăilor, tratarea rănilor, testarea pentru boli cu transmitere sexuală, administrarea unui contraceptiv de urgență și a resurselor de care au nevoie supraviețuitoarele pentru procesarea atacului.

„Dacă o victimă încearcă să treacă prin acest examen fără asistență sau pregătire, vor apărea probleme care vor afecta dovezile, cât și starea psihică”, a zis Powers.

Powers nu e singura care își face griji. Dana Nessel, procuror general în Michigan, i-a trimis o scrisoare fondatoarei kitului, antreprenoarea Madison Campbell.

În scrisoare, Nessel a numit kitul MeToo ilegal și a informat-o că va cere tribunalului din Ingham County să emită o citație, care va permite biroului procurorului general să investigheze compania.

„Această companie încurajează victimele să creadă că dovezile colectate cu ajutorul unui kit domestic vor fi acceptate în tribunal”, a zis Nessel în comunicatul de presă care însoțea scrisoarea. „Iar asta e foarte departe de adevăr. Dovezile colectate astfel nu pot fi folosite ca probe în tribunal.”

În New York, Karen Friedman Agnifilo, șefa Biroului General al Procurorilor din Manhattan, a confirmat într-un interviu cu New York Post că dovezile colectate cu ajutorul acestui produs nu vor fi acceptate în tribunal.

Campbell, care e ea însăși o supraviețuitoare a unui viol, a zis că produsul e în curs de dezvoltare și urmează să fie îmbunătățit. Are de gând să contacteze toți procurorii generali din țară, începând cu Michigan și New York.

„Nu s-a mai făcut un astfel de kit înainte și vrem să colaborăm cu oamenii potriviți ca să fie acceptat în tribunale”, a zis ea pentru VICE. Campbell a spus că e foarte important pentru ea ca produsul ei să respecte standardele legale înainte de lansare.

Totuși, statutul legal dubios e doar una dintre probleme. Activistele sunt îngrijorate și de intenția lui Campbell de a înființa un program pilot pentru facultăți, prin care fiecare studentă să primească un kit MeToo la începutul anului școlar. Până acum, cinci școli au acceptat să testeze produsul în campus.

„Dacă fiecare studentă în anul întâi ar primi un kit, credem că acesta le-ar permite supraviețuitoarelor să colecteze dovezi în confortul propriului apartament și, în același timp, ar descuraja psihologic ideea de viol în campus. Poate că atmosfera de la petreceri s-ar schimba dacă toată lumea ar ști că fetele au acasă un astfel de kit”, a explicat ea.

Dar Sage Carson, manager la Know Your IX, o organizație care luptă pentru stoparea violenței sexuale în școli, nu e de acord. „Ideea că un kit de viol va opri pe cineva să comită o agresiune nu e dovedită de nicio cercetare. Supraviețuitoarele care au acces la un spital au acces și la o examinare post-viol, iar asta nu i-a oprit vreodată pe violatori să comită fapta”, a zis ea.

Carson – și ea supraviețuitoare a unei agresiuni sexuale – mai are o problemă și cu numele produsului lui Campbell și a acuzat compania că s-a folosit de mișcarea #MeToo ca să câștige bani din suferința victimelor.

Nessel, procuroarea generală din Michigan, a zis că femeia încearcă cu nerușinare să profite de mișcarea MeToo. Carson a numit campania de branding vicleană și dezamăgitoare pentru că vrea să profite de pe urma unei mișcări care le-a dat putere supraviețuitoarelor. (Campbell a declarat pentru VICE că e dispusă să schimbe numele produsului.)

Carson a asociat kiturile MeToo cu alte afaceri care vor să prevină hărțuirile sexuale sau să le ajute pe supraviețuitoare imediat după atac. Mai multe companii au creat bijuterii inteligente cu butoane de alarmă pentru alertarea poliției sau a unui contact de urgență când purtătoarea e în pericol. În 2014, studentele de la Universitatea din Carolina de Nord au creat un lac de unghii care poate detecta drogurile puse într-o băutură; un produs de test, evaluat la 34,99 de dolari, a ajuns pe piață în 2018.

Supraviețuitoarele nu au nevoie de astfel de trucuri, a argumentat Carson. Cer schimbarea sistemului educațional și a stereotipurilor sociale care tolerează abuzurile sexuale. Iar niciun produs nu le poate oferi asta.

Ea crede că firma ar trebui să-și concentreze eforturile pe schimbări mai substanțiale. De exemplu, spitalele ar putea să le ofere victimelor consilieri specializați care să le fie alături pe parcursul examinării, cât și la proces.

„Trebuie să le oferim supraviețuitoarelor schimbările de care au nevoie. De șase ani de când lucrez cu supraviețuitoare ale abuzurilor sexuale nu s-a întâmplat ca vreuna să-mi ceară un kit de viol pentru acasă”, a zis Carson.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.