Site-ul care-ți arată cum te vei simți de la un pill

Pentru majoritatea, să iei un pill înseamnă să înghiți voluntar o doză de necunoscut. O să-ți fie rău? O să-ți amorțească picioarele? O să te holbezi iubitor în ochii unui necunoscut în timp ce te piși? Dar nu toată lumea ia pastile așa inconștient, la nimereală.

Având în vedere că omul a învățat să catalogheze de când merge în două picioare și a dezvoltat degetele mari opozabile, era inevitabil ca internetul să nu devină un stup de creiere fără altceva mai bun de făcut decât să scrie analize incredibil de detaliate despre fiecare pastilă de ecstasy pe care a întâlnit-o. Bine ai venit la PillReports, lumea ciudată și ușor tristă care constituie prima bază de date despre ecstasy.

Fondatorii PillReports spun că site-ul e o bază de date a pastilelor de ecstasy compusă din rapoarte subiective scrise de utilizatori, cât și analize științifice și susțin că oferă „servicii de reducere a riscurilor asociate cu consumul de droguri, pentru că poate preveni multe dintre problemele cauzate de ecstasy. E întotdeauna mai bine să previi decât să tratezi, pentru că nu poți trata moartea.” În realitate, PillReports face asta și multe altele.

„Le-am luat de câteva ori și cred că sunt mdma, dar căcat, mdma-ul te lovește ca un tren, după care vrei să te întinzi fără să te miști și după o oră-două bum, ești treaz deodată, iau pastile de 15 ani, dar n-am dat niciodată peste una ca asta. Zici că e ketamină, nu m-am distrat deloc.” – doofers

PillReports e un depozit de informații și o antologie de povești, iar utilizatorii lui sunt, cumva, vizionari. Sunt scriitori dedicați documentării adevărului – greutate, locația achiziționării, cantitatea probabilă de MDMA per pastilă – și legendei – cine, unde, ce s-a întâmplat. Rezultatul e unul dintre cele mai glorioase exemple de interconectivitate pe care ți le-a promis internetul. Cine are nevoie de Twitter când ai un grup de indivizi asemănători în gândire care lucrează împreună ca să detecteze obiectiv și cât mai exact potența unui lot de Minioni Galbeni?

E plăcut să pierzi o după-amiază citind despre pastile verzi și albastre și galbene. Pseudoștiința se amestecă cu reportajul, iar jurnalismul declarativ de tip gonzo dă naștere unui conținut destul de incredibil pe alocuri.

Utilizatorii scriu rapoarte conform unui formular standard bazat pe următoarele criterii:

Nume, Stat, Logo, Culoare, Formă, Mărime, Textură, Margini, Rating de Calitate, Descriere, Conținut Suspectat, Rating, Avertismente, Testare, Consum.

Toate acestea te ajută să-ți faci o idee destul de clară despre pastiluța pe care tocmai ai dat cincizeci de lei. Dacă primești o Blue Kappa Lady sau un Pink Cherry în mijlocul unui club întunecos, poți sta liniștit la gândul că cineva chiar a notat cu răbdare toate detaliile despre ele pe PillReports. Cineva a făcut munca grea pentru tine. Până și rapoartele sunt raportate, atât de mult vor să se asigure cetățenii PillReports că fiecare pastilă pe care o arunci pe gât respectă cele mai înalte standarde și e safe.

Din perspectivă antropologică și lingvistică, cel mai interesant aspect al reportului e chiar Raportul Utilizatorului. Acestea sunt adesea niște amintiri despre experiența utilizatorului cu tot felul de pastile pe care le-a înghițit în numele științei și sună cam așa:

„Am luat astea în weekend, un tovarăș mi-a zis că sunt noi pe piață și am zis să le încercăm.

11.15 am luat primul pill12.00 a început să mă ia12.15 valul de emoții e intens, cred că e MD pur12.40 am devenit foarte vorbăreț și am început să văd lucruri interesante1.15 pe val, dar simțeam că am trecut la alt nivel2.00 încă pe val, dar am hotărât s-o bag și pe a doua3.00 sunt copleșit, a trebuit să ies la aer4.00 noaptea s-a încheiat, dar petrecerea continuă5.00 am început să mă liniștesc, dar nu m-am potolit5.30 am ajuns acasă la un prieten să fumăm și încă mă simțeam energic

Sunt unele dintre cele mai mișto pilluri pe care le-am luat, o să mai iau din astea sigur!”

Cea mai tare chestie la toate aceste rapoarte e omogenitatea. Un cinic ar putea argumenta că există diferențe mari între efectele mai multor tipuri de pastile, dar povestea e, de obicei, cam aceeași. Utilizatorul ia pastila, se sparge, apoi îi trece, nu poate dormi, a doua zi mănâncă fast food și se gândește la fosta iubită, e deprimat la muncă toată săptămâna până vineri, când o ia de la capăt. Apoi, cinicul ăsta s-ar putea să argumenteze că orice încercare de a traduce experiența pe pill într-o poveste lizibilă, la care să poți rezona, e sortită eșecului.

Mai dă-l în plm pe cinicul ăsta.

Da, vocabularul e similar, da, se vorbește mereu de aceleași lucruri și da, calitatea prozei lasă de dorit. Dar ce dacă? Sunt mărturii reale, autentice, scrise de bărbați și femei care acum 12 ore scrâșneau din dinți cu pupilele mărite și fumau țigări ca turcii, urlând din când în când de plăcere la câte o piesă. Toți suntem în viața asta în căutarea autenticității și puține lucruri sunt mai autentice ca asta:

„Le-am încercat azi-noapte, pe la 11, am început să simt fluturi în stomac peste jumătate de oră. Peste încă douăzeci de minute, deja clănțăneam din dinți. Nu puteam sta locului, m-am ridicat să dansez ca un nebun, după cum mi-a zis gagică-mea. Am început să-mi revin după două ore jumate. Am luat alt pill pe la 4:30 dimineața și experiența a fost identică. N-am dormit deloc, dar mă simt bine. Nu e cea mai tare pastilă pe care am luat-o, dar nici nu pot zice că a fost rea. Sigur aș mai lua.”

Sau asta?

„Am luat jumate acasă, după câteva beri și, într-o oră așa, buuuuuummmmm! M-a lovit bine de tot. Un high foarte bine dozat. Aveam chef de vorbă și multă energie, dar am hotărât să mă concentrez pe niște muzică bună. După o oră jumate, am luat și cealaltă jumătate de pill, muzica a început să sune și mai grozav și mi-a venit să pun mâna pe chitară prima oară după mult timp. Mă simțeam excelent, am început să cânt și cu vocea, suna atât de profesionist, nu-mi venea să cred. În următoarele 3-4 ore n-am făcut decât să jamuiesc încontinuu. Pe la 4.30 dimineața, am început să îmi revin, dar foarte lent și plăcut, așa că mi-am rulat un cui și m-am băgat sub pătură să mă uit la un sitcom. Am un zâmbet maaaare pe față, deși continui să-mi mușc obrajii. Din păcate, mi-am amintit că așteptam niște instalatori să-mi repare boilerul și nu m-am mai culcat. Am mai desfăcut o bere și vreau să vă zic că îmi strălucește fața ca după o partidă bună de sex. Abia aștept să și dorm când o să am timp, dar deocamdată sunt foarte fericit. Recomand pastilele astea cu mare, mare căldură :)”

Nu, nimic nu se compară cu asta. Pentru că PillReports e dovada clară că oricine poate scrie, oricine își poate documenta propria realitate. Nu trebuie să fii Hunter S. Thompson ca să predai un tratat de 15 pagini despre ecstasy – acum ai nevoie doar de o adresă de e-mail funcțională.

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.