FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Dezbaterea de căcat din Suedia despre deșeurile din canalizare

„Singurele resurse pe care le produc orașele mari sunt căcatul și copiii. Ambele sunt resurse foarte importante care ar trebui să fie folosite cât mai productiv,” a declarat Hans Winsa, un cercetător suedez.

Ilustrație de Anette Moi

Ca să crească recoltele, ai nevoie de căcat – în termeni agricoli, fertilizator. În acest scop, fermierii au folosit dintotdeauna bălegar de vacă pentru că acesta conține tone de nutrienți, printre care și fosforul. Dar în ultima vreme, nu mai sunt destule vaci care să producă atâta fertilizator cât e nevoie, așa că unele țări, printre care și Suedia, au hotărât să-l înlocuiască cu deșeurile din canalizare. Bine, cu o versiune mai curată a acestora, din care sunt eliminate scârboșeniile pe care le mai aruncăm noi în veceu – produse de curățare, tampoane, medicamente, vomă etc. O idee productivă, pentru că Suedia produce 250 000 de tone de astfel de deșeuri pe an, iar în ele se ascund tone de fosfor.

Publicitate

„Returnând fosforul din deșeuri pe câmpuri, putem înlocui 40% din fertilizatorii chimici folosiți de Suedia”, a spus Mattias Persson, un inginer care lucrează pentru guvernul local din Örebro.

Utilizarea deșeurilor pentru creșterea culturilor a declanșat multe controverse în Suedia. Oamenii de știință nu au căzut de acord asupra efectelor pe care substanța le-ar putea avea pe termen lung asupra mediului – unele studii americane au indicat că oamenii care locuiesc pe terenuri fertilizate cu astfel de deșeuri au avut simptome precum alergii și usturimi ale ochilor, iar activiștii susțin că substanțele chimice rămase în deșeuri cauzează cancer. Elveția și Olanda au interzis folosirea deșeurilor menajere pentru creșterea recoltelor, S.U.A. n-are nicio problemă cu asta. Suedia e încă nehotărâtă.

„Deja avem metale grele în sol,” a spus Urban Boije af Gennäs de la Agenția De Substanțe Chimice din Suedia, o organizație guvernamentală. „N-ar trebui să mai adăugăm altele.”

Alții sunt preocupați de reziduurile medicamentelor care rămân în deșeuri chiar și după curățarea în uzinele de tratament. Se știe că înlăturarea acestor reziduuri e foarte dificilă, iar aceste substanțe ar putea afecta fauna. De exemplu, un studiu efectuat anul acesta de către cercetătorii de la Universitatea Umeådin Suedia a descoperit că peștii sunt mult mai dezordonați și vulnerabili în fața prădătorilor din cauza antidepresivelor și sedativelor care pătrund în apă prin canalizare.

Publicitate

Hans Winsa, un cercetător care studiază utilizarea deșeurilor ca fertilizator în păduri, crede că unele dintre aceste îngrijorări sunt exagerate și că, deși încă mai trebuie efectuate niște teste, până acum utilizarea deșeurilor curățate a fost 100% sigură pentru creșterea copacilor.

Mai există și argumentul că deșeurile suedeze sunt mai bune decât alte deșeuri europene. „Avem cele mai stricte reguli de reciclare”, a spus Lisa Osterman, funcționară de stat din Örebro.

Chiar dacă deșeurile nu sunt atât de sigure precum susțin oponenții ideii, uzinele de tratament trebuie să facă ceva cu ele. „Singurele resurse pe care le produc orașele mari sunt căcatul și copiii”, mi-a spus Hans. „Ambele sunt resurse foarte importante care ar trebui să fie folosite cât mai productiv.”

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește și:

Valea chimică din Canada

Poluarea ucide mai mulți oameni decât SIDA și malaria la un loc

Rahatul ne trage în jos după el