Bani

6 sfaturi care-ți salvează banii de o țeapă crypto, mai ales în România

Anii ‘90 în România au fost marcați de țepele prin scheme piramidale. N-au fost inventate aici, dar au avut un succes nebun. Povestea se repetă pe crypto. Uite cum să nu devii victimă.
fraude crypto tepe investitii scheme investitori influenceri vedete
Fotografie de Art Rachen / Unsplash

Articolul face parte din seria Iluziile câștigului, unde VICE îți prezintă povești și sfaturi despre fraudele online care te ajută să nu ajungi următoarea victimă.

Când vine vorba de dat țepe, ingeniozitatea oamenilor te surprinde de fiecare dată. Cele mai multe dintre ele sunt atât de bine elaborate și puse la punct, încât ajungi să-ți dai seama când deja e prea târziu. Un singur lucru au în comun toate țepele: mizează pe naivitatea și dorința de câștig rapid a celui care urmează să fie păcălit – care, din punctul meu de vedere, e vinovat în multe dintre cazuri.

Publicitate

Știu că asta e o opinie nepopulară care o să-mi aducă mult hate, dar gândește-te la toate situațiile în care ai fost păcălit, analizează-le cap coadă și vezi cum stai. Am în minte imaginea asta despre care aș putea crede că-i eternă: cei cu alba-neagra pe podurile din Londra. De fiecare dată când am trecut pe lângă ei era plin de oameni care sperau să câștige ceva.

Cine îi pune să se oprească? Naivitatea și speranța unui câștig rapid. Iar România are un bagaj generos, înregistrat în mai puțin de două decenii: Caritas, Gerald, FNI și o mulțime de scheme piramidale cu sau fără produse pe care să le vinzi.

Suntem aproape de finalul anului 2022 și țepele țin pasul cu tehnologia. Cele mai multe se învârt în zona criptomonedelor, pentru că până acum sunt singurele care, din punct de vedere speculativ, îți pot aduce cele mai mari câștiguri. Sigur că nu peste noapte, nu funcționează dacă bagi o sută de lei și speri să câștigi un miliard în cateva zile. Însă, dacă te documentezi și prinzi momentele potrivite, dintr-o sută poți să faci mai multe, apoi să ajungi la o mie și tot așa. 

Important e să fii cumpătat, să tranzacționezi monede stabile, sau care au în spate proiecte serioase, și să te ții departe de scammeri. Așa cum unii au descoperit metode să facă bani rapid în mod legitim, alții au găsit metode să-i păcălească pe primii.

Primul semnal: platforma pe care ții legătura

Raiul scammerilor e pe Telegram și pe Discord, unde toate proiectele din crypto au conturi oficiale. Membrii echipelor discută cu comunitățile, se fac anunțuri oficiale, update-uri etc. Cu cât e comunitatea mai mare, cu atât vor crește șansele să dai de un scammer. În cele mai multe dintre cazuri, ei te vor contacta primii. 

Cel mai comun scam se întâmplă când tu intri pe un grup din ăsta, pui o întrebare și instant îți scrie un „admin” binevoitor gata să te ajute. Ține minte: adminii nu te contactează niciodată primii. Nici project managerii, nici nimeni. Oricine ar fi, dacă ți-a scris primul cu intenția să te ajute, este un scammer.

Publicitate

Sunt unii admini care au numele „admin[IF YOU GOT A MESSAGE FROM ME, IT'S NOT ME]” pentru a atrage atenția tuturor celor din grup. Canalele cu proiecte serioase au boți setați care o dată la ceva timp dau același anunț, ca o moară stricată: ADMINII NU DAU MESAJ PRIMII. NU DESCHIDEȚI LINKURI DE LA STRĂINI. NU DAȚI CHEILE PRIVATE ȘI ALTE INFORMAȚII. Și cu toate astea, din când în când, cineva se plânge că a fost contactat de un „admin” și acum a rămas fără bani.

Al doilea semnal: scopul discuției

Abordarea este în funcție de ce problemă ai tu, dar de fiecare dată există două posibilități. Fie primești un link la care să-ți conectezi portofelul, moment în care absolut toate monedele îți vor dispărea ca prin minune, fie vei primi un formular de completat în Google Docs unde, printre altele, îți va cere să completezi „recovery phrase”. 

Acest recovery este un șir de 12 cuvinte pe care îl primești când îți setezi un portofel electronic, și pe care, dacă îl pierzi, nu vei mai avea acces la cont, indiferent de câte miliarde ai acolo. Sau dacă îl dai altcuiva, prin completarea unui „formular pe Google”, finalitatea va fi aceeași.

Al treilea semnal: promisiunea că vei face parte din echipa câștigătoare (contra cost)

Pe Telegram sunt mii de grupuri de crypto, de toate felurile. Șansele să-ți iei țeapă sunt cele cu pump & dump, care îți promit că au te miri ce monede pe care le vor umfla de 500 de ori.

Marea majoritate funcționează pe același principiu: dacă vrei ponturi, plătești abonament lunar. Prețurile variază între 50 și 500 de dolari, în funcție de câți membri sunt.

Publicitate

Grupul e public și, o dată pe săptămână sau mai des, sunt publicate monede pe care într-adevăr s-a făcut pump, însă doar după ce procesul a avut loc și oamenii au câștigat bani. Aici intervine scamul. După ce te-ai uitat ceva timp și ai văzut că pump-urile sunt pe bune, te decizi să plătești un abonament. Primești în schimb block. Și aia e, s-au dus banii. 

Poți să intri de pe alt cont să le ceri socoteală, dar vei primi iar block. Și tot așa. Sau dacă vei primi vreun pont, o să-ți dea la un crypto fake nelistat. Dacă le ceri explicații, să fii convins că nu-ți vor mai răspunde și este capăt de linie. Eventual se ajunge la block, banii oricum nu-i mai vezi.

Tot pe Telegram îți iei țeapă foarte ușor dacă ajungi pe celelalte sute de grupuri unde ar urma să fie anunțate monedele care urmează să fie lansate. Zici că asta e, ai dat lovitura, n-ai cum să nu te îmbogățești. Când vine ziua lansării, apare un scammer care a clonat contul adminului, cu poză, status și toate artificiile de la profil și îți dă un contract fals să trimiți banii și gata, atât de simplu. Nici nu trebuie să știi hacking. Cu un VPN și niște tutoriale de pe YouTube înveți noțiunile de bază pentru astfel de țepe.  

Prin 2020, niște băieți făceau live-uri pe Twitch în care care mimau interviuri cu Elon Musk live.  În timpul ăsta, pe bara de jos scria pe repeat că domnul antreprenor oferă 1 BTC sau 1 ETH celor care trimit 0,01 într-un wallet oarecare. Atât de simplu, fără bătaie de cap. 

Publicitate

Între timp au dispărut de pe Twitch și s-au mutat pe Twitter. Mă rog, mutat e mult spus, doar s-au folosit de numele platformei. Au falsificat diverse screenshoturi cu tweeturi ale lui Musk în care anunță că aruncă cu bani în stânga și-n dreapta. 

Imaginile respective circulă apoi pe grupurile de Telegram și Discord drept screenshot legit de pe contul real al lui Elon Musk și gata țeapa. Unul dintre cele mai populare era tesla2.org, care, până să fie închis, a strâns în jur de 20 de milioane de dolari. 

Al patrulea semnal: promisiunea succesului legat fix de orice altceva e hype

Squid Game a fost, fără îndoială, un succes imens mai ales pentru Netflix. Așa că niște oameni descurcăreți i-au preluat ideea și au încercat să-l facă succes și pentru ei. Astfel a apărut Squid Game coin care mi s-a părut cel mai interesant scam din ultima perioadă.

Au profitat la maximum de hype-ul din jurul serialului și de naivitatea oamenilor și au scos mai multe milioane de dolari (unii spun două–trei, alții spun 25) în mai puțin de două luni. Mulți bani, oricum. 

După ce Netflix a lansat serialul, niște scammeri au făcut un site și o monedă cu același nume, SQUID coin, sub forma unui joc Play2Earn, unde trebuia să cumperi de o anumită sumă de bani ca să te poți juca. Tu luai monedele, le băgai pe site ca să te joci și după ce câștigai mai mult, dacă voiai să le vinzi, trebuia să cumperi Marble, o altă monedă lansată în paralel de aceiași scammeri.

Publicitate

Aveai nevoie de două Marble ca să vinzi un SQUID, iar acele monede Marble îți dispăreau din cont în momentul în care apucai să faci vânzarea. Știu că pare absurd, dar aceste informații erau trecute în contractul jocului, pe site – unul de toată jena de altfel. Pozele membrilor echipei erau luate de pe stock cu doi cenți, link-urile către canalele de social media nu duceau nicăieri și domeniul era înregistrat cu puțin timp în urmă.

Au plătit niște influenceri să promoveze țeapa și în câteva zile moneda a ajuns de la 0,02 cenți la 90 de dolari – apoi la zero. Deși absolut toate semnele erau acolo, câteva mii de oameni au pus botul fără să clipească.

Al cincilea semnal: schema piramidală – etern profitabilă pentru scammeri

Schema piramidală – sau schema Ponzi – este binecunoscută românilor prin sisteme ca FNI, Caritas sau Gerald. Promisiunea e că tu depui o sumă de bani și, destul de repede, scoți profit imens. Unii promit că iau banii tăi, îi investesc mai departe și de-acolo câștigul. Alții, pur și simplu, nici nu mai încearcă justificări, se bazează doar pe credulitate. Schema a fost importată cu succes și pe piața crypto și e poate cea mai păguboasă dintre toate.

În 2021, a apărut Nelson Finance, o schemă piramidală. Scamul e simplu: bagi niște bani și după o perioadă primești mai mulți bani – ăsta în sine ar trebui să fie cel mai mare trigger. La 100 de dolari băgați primeai 10 la sută, la o mie de dolari primeai 25 la sută – și la 10 mii de dolari primeai 50 la sută înapoi.

Publicitate

Au apelat la diverși influenceri și vedete ca să împingă țeapa în coasta oamenilor capabili să verse bani cu gândul că gata, acu-i acu’

D-asta e bine să fugi ca de dracu’ când vezi reclame care îți promit câștiguri din astea astronomice. Partea tristă e că ăștia doar au dat tonul. Între timp, scamurile de genul acesta s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie.

De fiecare dată îți vor cere banii în criptomonede, pentru că așa se poate pierde foarte ușor urma banilor și șansele să mai recuperezi ceva vreodată sunt aproape nule.

Al șaselea semnal: vedete care, peste noapte, au devenit sfătoase – și țepe girate cu poze false cu vedete

Când zic „vedete” mă refer la orice persoană cu ceva notorietate care e anturată într-o formă sau alta în reclame pentru scheme de investiții sau sisteme care promit câștiguri. Se întâmplă în România, dar și la nivel internațional – actori, prezentatori de matinale radio sau influenceri mai mult sau mai puțin pricepuți la ceva anume etc. E posibil să fie pricepuți la investiții pe bursă sau la crypto, dar cel mai probabil habar n-au și sunt doar plătiți să livreze un script, să-și facă niște poze și să-ți ureze succes.

E posibil, totodată, să creadă cu adevărat în produs – monedă, platformă, orice altă promisiune – și chiar astfel de vedete să devină victime. De cele mai multe ori poate să nu fie vorba de-o fraudă gândită ca atare din start, dar să se soldeze cu pierderi considerabile pentru utilizatori care au mers pe încredere și au presupus că dacă o anumită vedetă girează ceva atunci trebuie să fie bun. 

Publicitate

Apoi e cealaltă zonă, mult mai periculoase, când sunt folosite vedete, dar fără voia lor. Sunt luate poze cu ele și folosite în reclame pe rețele sociale. Uneori, înșelătoria de felul ăsta poate să meargă mai departe și să fie creat un video de tip deepfake în care e lăudată o schemă de investiții. 

crypto tiriac imagine teapa investitie

Un exemplu de cum e folosită imaginea unei persoane foarte cunoscute

Chestiunea care ar trebui să te intereseze e asta: nu crede într-un produs – în special unul care îți vrea banii ca să-ți întoarcă mai mulți – doar pentru că este promovat de o astfel de persoană cu notorietate, cu sau fără voia ei. Popularitatea nu garantează expertiză, deși mulți ar vrea să crezi asta. Poți să ignori fără probleme orice astfel de campanie de awareness, garantez că ai mai multe de câștigat.

Acum, la final, nu vreau să crezi că țin partea scammerilor, departe de mine gândul ăsta. Tocmai de-aia am scris toate astea, că data viitoare când se va ivi o astfel de cale poate te gândești mai bine.

Sunt câteva concepte simple pe baza cărora să judeci orice propunere. Niciun mega expert nu va fi dornic să împartă cunoștințele lui de făcut bani cu toată – chiar toată – lumea. Nu există nicio soluție magică să înmulțești bani peste noapte – azi un leu depui, mâine el se întoarce cu yacht, șampanie și caviar. Specula e speculă și te bagi în ea știind că poți pierde tot sau mare parte din tot. Nu în ultimul rând, criptomonedele au utilitatea lor, dar cu siguranță nu sunt o cale sigură, rapidă, spre îmbogățire

Bine, ce-i drept, și aici funcționează cealaltă schemă piramidală: la vârf sunt cei unu la sută care au mare parte din bani, iar la bază sunt cei care au rămas fără niciun leu.