Am vorbit cu românul care-ți ia sute de euro pe oră ca să te-nvețe cum să-ți controlezi mintea

Dacă ți-ai imaginat vreodată că mintea ta este un computer, atunci mai mult ca sigur te-ai gândit că ai putea s-o reprogramezi ca să treci peste anumite obiceiuri și să ajungi la rezultate mai bune. Și dacă te-ai gândit așa, și dacă nu, află că există un întreg domeniu care se ocupă de asta: NLP, adică Neuro-Linguistic Programming.

Promisiunea e imensă: poți ajunge să obții ceea ce-ți dorești prin propriile tale forțe. Sigur, dacă te ții de treabă. Poate fi, la fel de bine, o escrocherie. O cercetare din 2019 arată următoarele: „Nu există studii empirice care să certifice eficiența coachingului doar prin tehnici și unelte de NLP.” În practica asta totul e gândit ca un proces, adică ce-ai regăsi, cum ziceam mai sus, într-un computer. Bazele au fost puse în 1976 de Richard Bandler și John Grinder. Cel dintâi era matematician și era pasionat de formule. I-a fost și asistent lui John Grinder. Acesta era lingvist și studia structura limbii.

Ți-o zic încă de acum: NLP nu e soluția perfectă. Putea fi foarte bine evident până acum: nu există soluție perfectă. Eu am vrut să aflu însă ce soluții propune domeniul ăsta. Așa am ajuns la Adrian Munteanu, 33 de ani și omul care susține că poate ajuta. Am stat de vorbă cu el pentru a vedea ce presupune mai exact job-ul lui, cum a ajuns să facă asta, dar și ce tehnici folosește, astfel încât să convingă oamenii de potențialul lor.

De la greacă veche și latină la minte

Adrian e din Iași, dar a studiat greaca veche și latina la Dartmouth College din Hanover, New Hampshire. A tot încercat să înțeleagă ce înseamnă să trăiești o viață cu rost și asta l-a dus la gânditorii antici, însă, pe măsură ce se afunda în filozofiile lor, nu reușea să găsească o punte clară între acele idei și practica lor. În 2010, când a terminat facultatea, lumea încerca să-și găsească un sens după criza economică, iar în Statele Unite ale Americii șomajul era de peste zece la sută, motiv pentru care s-a întors în țară.

A avut diferite joburi, până când a ajuns să activeze pe-un post de training la o firmă, unde preda proaspeților angajați proceduri de HR Support, dar și lucrul cu diferitele instrumente tehnice. Nu avea nicio problemă cu vorbitul în public, ba chiar îi plăcea, însă nu reușea să se conecteze la studenții lui și să-i determine să aplice ceea ce le transmitea. 

Acela a fost momentul în care o prietenă i-a povestit despre NLP și tehnica „rapport” – abilitatea de a te conecta cu ceilalți într-o formă care creează înțelegere și încredere. În 2014 a urmat cursul Practician NLP cu Camelia Păduraru de la Crafting Minds și a realizat că asta vrea să facă în această viață. Un an mai târziu a făcut și Trainer’s Training de NLP și Hipnoză în Las Vegas, cu Tad și Adriana James, și încet, dar sigur, a construit la o carieră în acest domeniu. Din 2016 a început să lucreze exclusiv pe cont propriu și a fondat Mindgrasp, platforma care-i transmite mesajul și serviciile mai departe.

Care-i treaba cu NLP

Pe scurt, spune Adrian, NLP este ca un manual concis de utilizare a minții prin care, în teorie, obții ce-ți propui – profesional, în relații, la nivelul bunăstării fizice. În anii ‘70, când Bandler și Grinder puneau bazele domeniului, ei s-au întrebat dacă nu cumva, asemenea limbajelor de programare computerizată, există un „cod” structurat în spatele a cum ne comportăm și ce ne iese în viață, dar care rulează dincolo de atenția conștientă – componenta de „backend” a minții noastre.

Așa că au început să analizeze persoane cu rezultate remarcabile din diferite domenii și au observat că toți acești indivizi aveau aceleași tipare de valori, convingeri, strategii mentale și structuri lingvistice. Apoi au luat toate aceste informații și le-au sintetizat într-un model de comunicare și schimbare a tiparelor mentale, emoționale și de comportament, pe care l-au numit NLP.

Adrian se caracterizează drept „mindhacker”. Pe de o parte, pentru că, susține el, denumirea de „coach” s-a răspândit până și-a pierdut semnificația și, pe de altă parte, noua denumire oferă o idee mai clară oamenilor despre ceea ce face mai exact. „Îi susțin să scape de virușii mentali și emoționali care-i sabotează și să instaleze, în locul lor, comportamente bine adaptate la țelurile pe care și le propun”, adaugă el.

Ce face, mai exact, un NLP-ist

Adrian lucrează, în general, cu oameni care vor să-și schimbe viața sau anumite pattern-uri de gândire sau comportament. Unii clienți ajung la el prin recomandări, iar alții pentru că au observat schimbarea la prietenii lor și vor și ei. În cadrul atelierelor-cadou pe care le ține, cei interesați au ocazia de a proba tehnicile pe care trainerul le practică și pot decide dacă vor o colaborare cu el sau nu.

Odată ajuns cu el în cadrul unei ședințe individuale, Adrian ascultă cu atenție tiparele lingvistice pe care le folosești pentru a-ți descrie situația și-ți pune întrebări până când scoate la suprafață rădăcina subconștientă a durerii tale. Spre exemplu, acum câțiva ani a lucrat cu directorul de design al unei companii IT a cărui problemă era oboseala. Prin întrebări a înțeles procesul prin care, fără să-și dea seama, acel om își crea constant starea respectivă. „Călătorea foarte mult cu avionul în interes de job, avea frică de înălțime și ajungea mereu epuizat la destinație. Am lucrat să scape de acea frică și s-a rezolvat și problema oboselii sale, care era, de fapt, doar un simptom.”

Cu ajutorul acestei meserii, el a observat cum acționează fiecare dintre noi când dăm peste câte-o problemă de viață. Fie o tratăm ca un dat nefast în fața căruia dăm din umeri și spunem „aia e” și îndurăm, fie căutăm să îndulcim situația și facem haz de necaz. Adrian consideră aceste comportamente mecanisme de supraviețuire și nu unele ale unei vieți trăite plenar, cu nesaț.

Practica nu e însă ieftină. O ședință cu Adrian costă 397 de euro pe oră, iar feedback-ul primit până acum este pozitiv. Cel mai des participanții sunt surprinși că schimbarea se produce repede. În acest context, Adrian atrage atenția asupra acelor momente și întâmplări fulgerătoare din viața noastră, mai bune sau mai puțin bune, în urma cărora am știut că lucrurile nu vor mai fi la fel. „Dacă atât de puțin a luat să facem asocierea dintre un stimul aparte și reacția incontrolabilă a unei fobii, de exemplu, de ce-ar dura mai mult ca să scăpăm de ea?”

E bullshit sau nu?

Da, asta a fost și întrebarea mea. NLP a pornit, acum aproape jumătate de secol, ca un exercițiu de modelare a excelenței, iar în perioada asta a căpătat diverse forme. Argumentarea lui Adrian e că, dacă oameni ca sportiva Serena Williams, cercetătorul Yuval Noah Harari, soții Bill și Hillary Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, actualul premier al Canadei Justin Trudeau sau chiar Barack Obama au studiat și aplicat cu succes NLP în practica lor de comunicare și influență, e ceva acolo.

„Chiar și Donald Trump face la fel, deși scopurile cu care le aplică sunt insidioase. Discursurile sale, aparent logoree sărită de pe fix, funcționează ca inducții hipnotice prin puterea șocului. De aceea a și reușit să inspire publicului său asemenea adulație fanatică. Așadar, indiferent ce crezi despre orientarea lor ideologică, dacă astfel de «power brokers» o fac, înseamnă că nu ne permitem să nu ținem pasul”, adaugă el.

Voci din psihologie contestă însă eficacitatea NLP. Adrian subliniază în cazul ăsta că e vorba de felul în care domeniile se raportează la schimbare: psihanaliza și terapia convențională mizează pe o schimbare pozitivă petrecută în timp, în timp ce NLP se axează pe o transformare rapidă și, la fel, de durată. „Argumentul central pe care-l propun ei este că circuitele neuronale se formează și se întăresc în timp, așadar e nevoie tot de timp (îndelungat) pentru a produce o schimbare”, spune el. 

Mai mult, Adrian susține că lumea de azi e diferită, intervin schimbări majore pe toate planurile la nivel global, și că nu ne-am mai permite să „băltim” atât în durere, dacă vrem să rămânem adaptați la mediul dimprejur și nu doar să ținem pasul, ci chiar s-o luăm înainte. „Cât despre circuitele neuronale – aș propune următoarea analogie: indiferent de câte ori a trecut pe șine trenul într-o anumită direcție, odată ce se schimbă (rapid) macazul, garnitura se-ndreaptă altundeva. NLP lucrează cu structuri și procese mentale, mai degrabă decât cu conținutul lor.”

De la CE la CUM – în primii ani după facultate, Adrian susține că s-a confruntat cu o depresie lungă și urâtă. A apelat la mai mulți terapeuți și chiar a luat tratament medicamentos de la un psihiatru. Deși a ajuns să fie funcțional cât de cât, pe fundalul minții sale rulau în continuare idei și impulsuri auto-distructive. Are încredere în bunele intenții terapeutice, dar discuțiile în continuu despre detaliile durerilor sale de atunci nu au dat roade pentru el, ci l-au afundat și mai mult în starea nasoală în care se afla. Odată cu formarea în NLP, a schimbat optica de la CE simțea și la CUM anume procesa informația simțurilor de ajungea să aibă experiența problemelor cu care se confrunta și CUM putea să restructureze cel mai bine procesul.

Durere și alte aspecte ale minții

Adrian este de părere că schimbarea intervine fie când realizezi că „așa nu se mai poate”, te doare de-ți sar capacele și te-ai săturat, fie când, dintr-o dată, ai dat de bine și e cazul să-ți ridici nivelul, ca să-l faci să dureze. În România, spune el, problema este că oamenii se încăpățânează în durerea lor și trăiesc cu așteptarea că viața ar trebui cumva să doară într-o anumită măsură.

Emoțiile dureroase pot da dependență, pentru că te obișnuiești cu biochimia care le susține în corp. Adrian consideră că schimbarea începe cu câteva întrebări: Ce altceva e posibil? Dacă nu mai vreau asta, ce vreau cu adevărat în schimb? Ce înseamnă pentru mine o viață trăită cu rost

„Puterea vine din interior” – Adrian folosește des expresia asta și spune că această putere începe dinăuntrul minții noastre, laolaltă cu responsabilitatea pentru viețile noastre. Consideră că adevărata putere durabilă și sustenabilă ține de a conștientiza că avem opțiuni și alternative la-ndemână, în orice situație, dar și de a clădi energia în corp care să ne permită să urmăm opțiunile care ne convin cel mai bine. 

„Cu cât suntem mai dispuși să ne asumăm că situația noastră de față – profesional, personal, în relații – ține de noi, cu atât ni se deschide potențial și perspectiva de a acționa asupra circumstanțelor de față. Cu cât căutăm să dăm vina pe surse din afară, cu atât ne restrângem opțiunile și câmpul de acțiune”, adaugă el. Important aici: nu e ca-n „The Secret” și modelul în care te gândești toată ziua la bogății până când ele îți pică în poală. Adrian susține că este important să-ți faci ordine și curățenie între valori, convingeri, emoții și strategii mentale, dar numai ca un preambul pentru a trece concret la treabă.

Când vine vorba de creier, există această dualitate: o minte conștientă și una subconștientă. Prima este rațională și procesează gânduri și concepte în cheie logică – este „the goal setter”. A doua este emoțională și are legătură cu stările pe care le simțim – este „the goal getter”, adică odată ce i-ai dat o țintă va croi calea de minimă rezistență pentru a ajunge acolo. 

Ca exemplu despre funcționarea cele două minți în tandem, Adrian se raportează la secolul al XIX-lea, când chimistul german Friedrich August Kekulé mărturisea că a reușit să găsească soluția pentru molecula de benzen abia după ce i-a apărut într-un vis Șarpele Ouroboros, simbolul antic al timpului circular, pe care el l-a despachetat conștient și l-a interpretat drept structura hexagonală în care se grupează atomii. 

Tehnici concrete de pus în practică

Primul pas este să știi ce vrei, iar cel mai simplu mod de a aflat este să cataloghezi toate acele dăți când ți-au ieșit lucrurile fix brambura și te-a usturat nereușita. „Așadar, dacă NU voiai asta, care ar fi opusul, ce-ți dorești în schimb? Fii cât mai specific și mai detaliat, subconștientul ia lucrurile ad litteram”, spune el. Următorul pas e sinceritatea față de unde ești raportat la scopul tău. 

Totodată, ține-ți simțurile alerte și să observi constant de jur împrejur ce posibilități ți se deschid, chiar dacă nu te vor purta la destinație peste noapte. „Nici nu mai știu de câte colaborări de succes am avut parte doar pentru că mi-am făcut o practică din a ura «la mulți ani!» personalizat tuturor din lista mea de Facebook. Și, odată ce-am intrat în vorbă cu oamenii, adesea am găsit cum să ne sprijinim reciproc cu folos”, adaugă el. 

Un alt pas este să ai grijă de mintea și de corpul tău, deoarece de aici derivă calitatea experienței tale de viață, iar asta se revarsă mai departe în calitatea modului în care acționezi concret. „În cele din urmă (și nu pot sublinia suficient) TRECI LA TREABĂ! Acțiunile repetate zilnic și hotărât se adună ca dobânda compusă și dau rezultate, chiar dacă nu din direcția în care te-aștepți”, conchide el.

Revin la ce ziceam la început: NLP poate oferi o soluție sau poate fi, la fel de bine, o escrocherie. Nu ține de practică, ci de cine o practică. Am discutat cu Adrian și să văd dacă e mai mult decât am putut citi în comentarii online, pe diverse platforme. Am rămas și cu o concluzie pentru mine – poate merge și la tine: treaba ține de fiecare dintre noi, cum la fel ține și cum o pui în aplicare pentru diversele scopuri pe care le ai. Nu știu dacă NLP e catalizatorul sau dacă e singurul catalizator, dar certitudinea e că poate fi o unealtă și ține de fiecare cum o folosește.