Vrăjeala ta e un semn de inteligență, conform unui studiu

Oamenii care au abilitatea și competența să abereze într-o conversație ar putea de fapt să fie mai inteligenți, conform unui nou studiu.

Într-un studiu publicat în jurnalul științific Evolutionary Psychology, cercetătorii au descoperit că oamenii care se pricep să inventeze scuze pentru diverse concepte au tendința să fie mai inteligenți decât cei care se chinuie să facă asta. Asta explică de ce colegul de clasă care abera la examen lua adesea note mai mari decât cei care chiar studiau? Poate, dar studiul a concluzionat și că cei care se pricep la aberat nu o fac neapărat frecvent.

Cercetătorii au folosit 1 017 participanți în două studii care au examinat corelațiile dintre abilitatea cognitivă, disponibilitatea de a abera și capacitatea de a o face bine.

Participanților li s-au arătat zece concepte și li s-a cerut să folosească o scală de evaluare în cinci puncte, de la „nu am auzit niciodată de asta” la „știu prea bine, înțeleg conceptul” ca să le evalueze cunoștințele despre concepte. Șase dintre aceste concepte, cum ar fi Teoria Selecției Sexuale și Teoria Relativității Generale erau reale, în timp ce patru concepte - Scalarea Subjunctivă, Fracția Declarativă, Autonomia Genetică și Acceptarea Neuronală - au fost inventate. Disponibilitatea de a abera a fost apoi măsurată pe baza celor care au declarat că știu acele concepte inventate.

Ca să determine abilitatea de a abera, unui grup de 534 participanți i s-a cerut să producă cea mai convingătoare și satisfăcătoare explicație pentru fiecare dintre conceptele mai sus menționate. Li s-a spus să nu contează dacă chiar erau adevărate, ci doar să fie creativi și convingători în timp ce își inventează explicațiile.

Apoi, alt grup de participanți, numit „evaluatori de aberații”, a fost rugat să evalueze cât de exacte sau satisfăcătoare păreau răspunsurile cu ajutorul unei scale în cinci puncte. Scala a variat de la „deloc exact” la „foarte exact” pentru a judeca acuratețea, și „deloc satisfăcătoare” până la „foarte satisfăcătoare” pentru a determina cât de bine au fost încadrate explicațiile. Evaluatorilor li s-a cerut de asemenea să determine inteligența participanților din grupul anterior. 

Cercetătorii au descoperit că majoritatea participanților care au putut să genereze definiții satisfăcătoare sau aparent exacte ale conceptelor false au avut note mai mari la un test de vocabular. Majoritatea dintre ei au fost ași la gândirea abstractă și la testele nonverbale de inteligență fluidă, care le-au măsurat capacitatea de a analiza și rezolva probleme. 

„Am descoperit că cei mai pricepuți în a produce aberații satisfăcătoare și aparent exacte au un scor mai mare la măsurătorile capacității cognitive și sunt percepuți de alții ca fiind mai inteligenți”, a concluzionat studiul. 

„Per total, abilitatea de a produce aberații satisfăcătoare poate servi la asistarea indivizilor în navigarea sistemelor sociale, ca strategie eficientă energetic pentru impresionarea altora și ca un semn sincer al inteligenței unei persoane.”

Cu toate astea, cercetătorii au avertizat că descoperirile sunt preliminare și pot fi folosite numai ca dovezi inițiale. „Cercetările viitoare ar trebuie să caute să investigheze în mod explicit relația cauzală dintre inteligență și abilitatea de a abera, dacă există o astfel de relație”, au afirmat autorii. 

Interesant e că studiul a descoperit și că cei care erau buni la aberat nu erau automat dispuși să facă asta doar fiindcă pot.

„Indivizii mai inteligenți erau mai puțin dispuși să abereze în ciuda capacităților superioare avute”, a spus pentru PsyPost autoarea studiului, Mane Kara-Yakoubian. „Asta ar putea fi explicată de capacitatea lor mai mare de a atribui stări mentale altora (de exemplu, teoria minții), lucru care le permite să fie mai conștienți de momentul când aberațiile vor funcționa și când nu.”

De fapt, cercetătorii au descoperit că oamenii care erau mai dispuși să abereze, erau și mai receptivi la aberațiile pseudo-profunde. A fost în concordanță cu un alt studiu publicat în Jurnalul Britanic de Psihologie Socială, care a constatat că persoanele care au aberat mai des aveau tendința de a fi, de asemenea, mai vulnerabile la informații înșelătoare, precum știrile false.

Kara-Yakoubian, studentă în ultimul an, care a a fost coautoare a studiului împreună cu mentorii ei, a explicat că ce a motivat-o să facă cercetarea a fost descoperirea că oamenii nu puteau să diferențieze aberațiile pseudointelectuale de limbajul artistic, folosit de studenții la artă ca să discute despre opere.

„Cu cât aberam mai mult la un eseu, cu atât nota mea era mai mare. În mod natural, cercetarea m-a atras. Am putut să văd relevanța ei în viața mea”, a spus ea.