Imagine via Shutterstock
Articolul a apărut inițial pe Motherboard.La o fabrică din Hangzhou, China, muncitorii de pe linia de producție trebuie să poarte pălării care scanează creierul și căști de protecție. Aceștia citesc emoțiile muncitorilor și folosesc algoritmi cu inteligență artificială pentru a „detecta extreme emoționale, cum ar fi depresie, anxietate sau furie”, conform publicației South China Morning Post.Hangzhou Zhongheng Electric este doar una dintre multitudinea de companii care folosesc tehnologii sponsorizate de stat pentru a monitoriza activitatea cerebrală a angajaților, în timpul programului de lucru, raportează Post.
Publicitate
Într-o lucrare publicată în MIT Technology Review, se subliniază faptul că detaliile poveștii (sau lipsa acestora) ridică semne de întrebare: ce putem detecta cu certitudine despre emoțiile umane, cu ajutorul senzorilor EEG de la nivelul pielii, nu e tocmai clar și există posibilitatea ca una dintre companiile astea să fi strâns suficiente informații pentru a contribui la milioane de dolari în profit, așa cum susține Post că a declarat purtătorul de cuvânt al unei firme:
Însă ideea de bază, în care angajatul te-ar forța să porți un device care-ți citește mintea pentru a spori productivitatea, nu e ceva imposibil. Atunci când smartwatch-ul era pe val, un startup a zis să dezvolte o aplicație prin care angajatorii puteau monitoriza productivitatea salariaților. În februarie, GeekWire a descoperit un brevet Amazon pentru brățări smart, destinate angajaților de la depozit, prin care puteau urmări mâinile muncitorilor și trimite semnale radio între brățară și produsul din inventar.„Genul de supraveghere invazivă și constantă descrisă în articolul din South China Morning Post, cel mai probabil va demoraliza decât să mărească productivitatea, deoarece subminează autonomia angajaților și demnitatea umană”, mi-a spus într-un mail Natasha Duarte, analist legislativ de la Centru pentru Democrație și Tehnologie.„Tehnologia se mai folosește și la compania de stat Zhejiang Electric Power, din Hangzhou, unde a sporit profitul cu aproape două miliarde de yeni (122 de milioane) de când s-a implementat în 2014, conform Cheng Jingzhou, un oficial care supraveghea programul de monitorizare emoțională al companiei.”
Asta face parte dintr-un trend de „fetișism analitic și de date”, pentru optimizarea vieții, în special în termeni de productivitate, a spus ea. Conform lui Duarte, problema ar fi dezechilibru de putere dintre cei care concep experimentele și subiecții ai căror comportament este monitorizat sau schimbat, în cazul de față, angajatorul și muncitorii de pe linia de producție.„Programele astea analitice sunt deseori concepute pentru populații cum ar fi persoane care folosesc servicii sociale, studenți, muncitori și oameni care au avut de-a face cu autoritățile de stat sau sistemele de justiție, iar sistemele sunt aproape niciodată dezvoltate sau evaluate de aceste grupuri”, a spus Duarte.Orice fel de schimbări făcute de un angajator, pe baza datelor comportamentale, ar putea fi o chestiune de supraanalizarea problemelor ce pot fi soluționate mai ușor, cu beneficii mai bune, concediu plătit sau salarii mai mari și flexibilitatea programului. „Analitica datelor nu ar trebui să înlocuiască politicile de bun-simț de la locul de muncă”, a spus Duarte.