Cei mai temuți interlopi din Africa de Sud te fac să-i vezi cu totul altfel pe găinarii din România

Articolul a apărut inițial în VICE Australia.

La prima vedere, tatuajele de închisoare nu par speciale, dar, pentru cunoscători, motivele oferă o perspectivă rară asupra grupului sud-african de pușcăriași „The Number”, care au un cod de tăcere impus prin violență.

Cu o istorie încă de pe la sfârșitul anilor 1800, The Number e una dintre cele mai vechi găști, menținută cu o ierarhie complexă, care se împarte în trei facțiuni: 26, 27 și 28. Cei din 26 importă valută, tutun și droguri în închisoare. Cei din 27 mențin legea, fiind și cei mai temuți, în timp ce 28 apără drepturile deținuților.

Foto-jurnalistul Luke Daniel s-a folosit de prietenia lui cu un membru sus-pus pentru a fotografia membrii și tatuajele lor. Proiectul a durat doi ani, în care el a documentat ce consideră a fi o subcultură sud-africană unică. Nimeni nu a mai făcut asta până acum și am vrut să aflăm cum a obținut Luke un acces atât de intim, ce a învățat și cum e să-ți petreci timpul cu unii dintre cei mai temuți criminali din Africa de Sud.

VICE: Salut Luke, hai să o luăm de la început. Cum i-ai convins pe tipii ăștia să te lase să-i fotografiezi?
Luke Daniel: Ei bine, eu am fost interesat de tatuaje de la o vârstă fragedă. Îmi petreceam timpul ajutând câteva magazine dubioase din partea „rău-famată” a orașului. Așa că inițierea mea în tatuaje mereu a fost corelată cu un element criminal și mereu am fost fascinat de tatuajele de închisoare, simplitatea, ingeniozitatea și lucrătura.

Am fost suficient de norocos să petrec mult timp cu un membru sus-pus al găștii, care a petrecut mai bine de 20 de ani în închisoare. Ne-am împrietenit, iar el încerca să se pună pe picioare după mulți ani de închisoare, dar tatuajele sale îl împiedicau să-și găsească un job sau să se reintegreze în comunitate. Așa că asta m-a pus pe gânduri și l-am angajat ca un fel de „talent scout” pentru a mă ajuta să întregesc proiectul prin a găsi persoane în situații similare.

Fiecare personaj fotografiat a fost sau încă e implicat în activitatea găștii, atât în închisoare, ca parte din The Number (nu prea ai cum să ieși cu adevărat din gașcă), dar și în exterior, ca parte din niște găști infame din oraș. Pe la sfârșitul proiectului, primeam telefoane de la gangsteri, care-mi spuneau: „Hei, am auzit că fotografiezi deținuți tatuați, fă-mi și mie poze!”

Povestește-mi despre gruparea The Number. Cum s-a format, cine sunt și cum sunt?
Sincer, nu am voie să discut despre detaliile găștii. Însă pot vorbi despre mitologia și folclorul bogat al găștii The Number. Asta s-a păstrat în mare parte printre membri, care, în teorie, depun un jurământ de a nu vorbi despre afacerile găștii.

The Number are cu siguranță una dintre cele mai complexe istorii ale unei găști de închisoare. Istoria și moștenirea lor datează de acum sute de ani, într-o perioadă când bărbații de culoare erau forțați să-și abandoneze satele rurale pentru a lucra în minele din centru Africii de Sud și din Golful Delagoa (acum Maputo, Mozambic).

Cum sunt văzuți în societatea din Cape Town?
Din punct de vedere istoric, membrii The Number erau limitați la activitatea din închisoare, ceea ce însemna că grupările din exterior conduceau lumea de afară, iar ei reprezentau forța omnipotentă din închisoare. Asta s-a schimbat pe la sfârșitul anilor '80, când traficanții Cape Flats au început să facă grămezi de bani prin intermediul traficului cu mandrax.

Practic, liderii găștile de stradă își cumpărau locul în The Number după ce erau încarcerați, pentru a scăpa de ritualul de inițiere necesar pentru a te alătura găștii. În schimbul unei taxe, liderii găștilor din exterior erau „în siguranță” în închisoare, fără să trebuiască să facă mare lucru.

Asta a denaturat gruparea, iar The Number s-a extins și pe străzi, stabilind relații solide cu găștile din exterior. Pur și simplu, traficanții de droguri aveau bani în afară, iar The Number avea putere în interior. Traficanții de droguri promiteau membrilor găștii muncă în afara închisorii după ce ieșeau, iar asta a determinat o explozie masivă a violenței din Cape Flats, care domină și în ziua de azi.

Poți să-mi povestești despre unii membri cu care te-ai împrietenit?
Gerald „Horings”, prietenul și cel care mi-a aranjat intrarea, este fără îndoială unul dintre cele mai extraordinare personaje. El parchează mașini și adună metal ca să-și câștige existența. Ca în cazul multor persoane pe care le-am fotografiat pentru acest proiect, ei nu sunt oameni răi, ci doar născuți într-o sărăcie abjectă, care au suferit traume și abuzuri și au ajuns să ia niște decizii extrem de proaste.

Majoritatea oamenilor fotografiați au fost arestați și condamnați de infracțiuni violente, cum ar fi crime și agresiuni. În închisoare, ca parte din ritualul de inițiere în The Number, ei au continuat să comită acte de violență față de alți deținuți și față de gardieni. Unii pușcăriași, care au fost condamnați la doar câțiva ani de închisoare, au ajuns să facă 30 de ani din cauza angajamentului față de gașca The Number.

Un tip, cere se prezintă drept „Mandown”, a furat o pâine în 1978 și a fost închis cu niște membri The Number mai mari. El a fost inițiat în gașcă și, din cauza unor infracțiuni comise în timpul încarcerării, a fost eliberat de abia în 2003.

Fiecare poveste e una de suferință, violență și nebunie temporară.

Ce fel de echipament folosesc pentru a se tatua?
O coardă de chitară ascuțită pe post de ac. Cauciuc ars, transformat în cenușă și apoi amestecat cu apă pentru a forma o pastă, pe post de cerneală. Până de curând, toate tatuajele din închisoare se făceau de mână, fără aparate.

Poți explica diferitele simboluri, motivele descoperite în tatuajele lor?
Păi, sunt niște elemente fundamentale ale găștii care sunt importante de înțeles, mai ales în contextul simbolurilor.

Cei din gruparea 26 sunt însărcinați cu obținerea de valută în închisoare, prin bani sau contrabandă, droguri, tutun, chestii de genul. Ei sunt maeștrii manipulatori și contrabandiști. Se spune că lucrează de la răsărit, de aici și conceptul de sonop (răsărit), care e un salut comun și un motiv prezent în tatuaje. De asemena, mai întâlnești și Pamalanga, cuvântul Zulu pentru răsărit.

Gruparea 27 se ocupă de menținerea legii The Number și sunt cei mai temuți și dedicați membrii ai găștii. Motivele lor deseori includ arme, săbii încrucișate și versuri legate de legile lor.

În mod tradițional, gruparea 28, însărcinată cu apărarea drepturilor deținuților, de obicei prin forță, cum ar fi să atace oficialii închisorii, dacă The Number nu primește respectul și atenția cuvenită din partea autorităților. De asemenea, ei domină subalternii și alți membri care nu aparțin găștii prin forță sexuală. Motivele includ scene sexuale obscene și penisuri. În contrast cu gruparea 26, ei lucrează noaptea, iar tatuajele deseori sunt despre sonsak sau Shonalanga, cuvintele pentru răsărit în Afrikaans și respectiv Zulu.

Ce mi-a atras mie atenția a fost antiteza dintre criminalii duri și motivele caricaturistice. Deși unii dintre oamenii pe care i-am fotografiat au comis crime înfiorătoare, mulți dintre ei aveau desenate personaje vesele. Mi s-a spus că asta se datorează faptului că benzile desenate din închisoare au fost baza multor tatuaje. Cu alte cuvinte, deseori, imaginile disponibile deținuților se limitau la desenele găsite în ziare.

O altă chestie care m-a fascinat sunt versurilor tatuate. Mulți tipi aveau spatele complet scris, sute de cuvinte, majoritatea într-o engleză stricată, în ciuda faptului că majoritatea erau Afrikaans. Eseurile tatuate spun povești despre greutățile vieții, folclorul găștii și auto-izolarea de societate.

A fost vreun tatuaj care te-a impresionat în mod deosebit?
Tatuajele cu penisuri purtate de cei din 28 sunt emblematice. Personajele desenate alături de scene de viol sau crime sunt interesante, într-un mod repulsiv.

Cel mai important tatuaj pentru mine este o frază de la Gerald „Horrings: „Du-te să le spui păsărilor”. E cel mai semnificativ pentru mine, așa că mi-am tatuat replica pe gât.

Tatuajele corelează cu personalitățile oamenilor care le poartă, dar se leagă mai mult de crimele comise, ca o definire a temelor suprapuse a vieților, viselor și aspirațiilor oamenilor.

În închisorile din Africa de Sud, și sunt sigur că ăsta e cazul mai tuturor închisorilor din lume, deținuții se tatuează din plin, ca să intimideze și să respingă normele societății. Tatuajele pe față cu fraze obscene sunt comune, iar asta e o combinație complexă între ego și auto-distrugere. Astfel de tatuaje, care câștigă respect și notorietate în închisoare, dăunează șansele persoanei de a se reintegra cu succes în societate. Nimeni nu vrea să angajeze pe cineva care are tatuat pe frunte „fuck you”, dar în închisoare o astfel de atitudine nihilistă anti-sistem este apreciată.

Majoritatea oamenilor pe care i-am fotografiat sunt mândrii de tatuajele lor, în ciuda durerii și traumei, sunt un fel de reamintire a trecutului întunecat. În multe cazuri, tatuajele sunt ca niște cicatrice de război.

Acum că ai terminat proiectul, crezi că ai rămas cu aceeași părere ca la început?
Eu am ales să fotografiez aceste tatuaje de închisoare datorită esteticii sud-africane unicate, dar, pe parcursul proiectului, a devenit mai mult despre procesul de tatuare în închisoare, motivele reprezentate, dar și izolarea socială și discriminarea deținuților. Greutățile reintegrării în comunități, odată eliberați, au devenit din ce în ce mai clare.

Aceste tatuaje sunt simboluri ale nelegiuiților, iar aceștia plătesc un preț mare ca să le poarte. Plus mitologia găștii The Number, care a dominat închisorile din Africa de Sud în ultimul secol și cum povestea este transmisă prin aceste scrijelituri permanente este cea mai pură și cea mai periculoasă formă de relatare.

Articol de Fareed Kaviani. Urmărește-l pe Twitter

Fotografii de Luke Daniel