Am vorbit cu frați și surori care fac incest

În 2015, am publicat o carte: Generația Z: Vocile și viețile lor.

A fost rezultatul a mii de interviuri cu copii din generația Z din Marea Britanie și am fost mulțumită de subiectele discutate: rasism, sex, infracțiuni, probleme cu genul și sexualitatea, moarte, dizabilități și inegalități, printre altele. Poveștile care n-au intrat în carte s-au pierdut din cauza lipsei de spațiu sau din motive legale. Dar una dintre ele n-a ieșit dintr-un cu totul alt motiv.

Am cunoscut-o pe Grace la începutul procesului de documentare. A vrut să-mi vorbească despre problemele de sănătate mintală și cele de alimentație, despre părinții ei – genul de oameni care n-ar fi trebuit să aibă voie să facă copii – și despre îngrijitorii ei neglijenți și răi. Daunele colaterale resimțite de tânăra de 17 ani au fost profunde: anxietate acută, OCD, o combinație de anorexie, bulimie și îndopare exagerată care a băgat-o în spital de trei ori la rând, mai multe tentative de sinucidere nereușite și tendința de a accepta orice băutură, drog sau ofertă sexuală.

Singura prezență luminoasă și transformatoare din viața lui Grace părea să fie iubitul ei stabil, un tip tăcut pe nume Adam. El o salvase, conform spuselor ei. Se vedea că îl iubește mult și nu am întrebat mai multe. Până câteva luni mai târziu.

La un moment dat, pe parcursul interviului, Grace mi-a recunoscut că, pe lângă faptul că era iubitul ei, Adam era și fratele ei. Fratele ei de sânge, nici măcar vitreg.

Cum vorbisem cu tineri din toate mediile posibile timp de patru ani, am reușit să nu am o reacție foarte vizibilă – dar atunci când vorbești cu cineva care recunoaște un lucru atât de tabu, e greu să nu îi pui toate întrebările evidente. Făceau sex? Da, tot timpul. Părinții lor știau? Nu aveau idee unde sunt părinții lor și sperau că au murit. Mai știa cineva că sunt frați? Nu. Își imagina un viitor împreună cu el, gen căsătorie și copii? Da, clar.

Până la urmă, Grace mi-a spus toată istoria lor, dar, din cauza naturii incredibil de controversate și tragice a poveștii lor, m-am îngrijorat că presa o să reușească să afle cine sunt Grace și Adam, așa că am hotărât să n-o public în carte. Grace și Adam sunt încă împreună și ea mi-a dat acordul să scriu despre ei aici.

Această întâlnire cu Grace și Adam mi-a trezit interesul despre dinamica și popularitatea acestui tip de relații. Mereu presupusesem că relațiile incestuoase sunt rezultatul unui abuz și că sunt foarte rare. Dar, deși incestul parental e ilegal în majoritatea țărilor, multe țări au o perspectivă mai liberală asupra incestului între frați.

Dacă investighezi subiectul dincolo de suprafață, afli că relațiile incestuoase sunt mai răspândite decât crezi și, în multe cazuri, nu doar că sunt consensuale, ci și motivate de aceleași lucruri ca relațiile convenționale între adulți: iubire, nevoie, dorință, singurătate și atracție. Asta ridică multe întrebări etice despre consimțământ, victimizare, legalitate și moralitate, dar și una foarte importantă: poate cineva să aibă o relație sănătoasă, consensuală, atât sexuală, cât și emoțională, cu o rudă apropiată?

Anna, 23 de ani, crede că e posibil. Îmi povestește că fratele ei geamăn, Stephen, i-a fost iubit în adolescență și la facultate. Au început să aibă sentimente unul pentru altul în adolescență și au dezvoltat o relație sexuală și emoțională intensă care i-a împiedicat pe amândoi să aibă alte relații.

Relația non-platonică dintre cei doi frați s-a încheiat când Anna l-a întâlnit pe partenerul ei actual în anul trei de facultate. Partenerul Annei și părinții gemenilor nu au idee despre fosta relație dintre cei doi frați, deși Anna susține că a fost unul dintre cele mai bune lucruri care i s-au întâmplat și că a fost vitală pentru dezvoltarea sexuală și emoțională a ei și a fratelui ei.

Daryl, 24 de ani, nu e de acord că oricine ar putea avea o relație romantică sănătoasă cu o rudă de sânge. El a avut o relație romantică și sexuală cu sora lui vitregă, Jessica, și le-a cauzat amândurora daune enorme. Și familia a fost foarte afectată după ce a aflat, „în circumstanțe dramatice”.

E dificil să-i convingi pe psihologi să vorbească oficial despre incest în afara contextului abuziv, pentru că se tem că l-ar legitima și asta ar submina victimele din cazurile de incest neconsensual. Dar părerea generală e că unul dintre factorii importanți ai relațiilor incestuoase consensuale pare să fie atât natura fracturată a familiilor moderne, cât și apropierea din alte familii.

Dacă frații n-au crescut împreună – ca în cazul lui Grace și Adam – nu există între ei familiaritatea imediată și factorul carnal care se dezvoltă atunci când locuiesc împreună de la naștere. Apoi, deși sunt hiperconectați, oamenii sunt mai izolați ca niciodată și ajung să socializeze tot mai mult cu membrii familiei – mai ales dacă au vârste apropiate. Deși se întâmplă rar, nu e exclus ca asta să ducă la ceva mai mult – cum a fost cazul fraților Anna și Stephen.

Nu există statistici despre incestul consensual, iar majoritatea experților susțin – mai ales în cazul incestului parental - că nu există așa ceva, că e mereu vorba de viol sau de manipulare. Evident, internetul are o altă poveste. Există multe comunități active pro-incest pe tot globul și toate vorbesc despre relațiile lor incestuoase cu mândrie, excitație sau vinovăție. Aceste comunități își oferă unele altora susținere, discută despre chestiuni legale și modalități de a face campanie pentru legalizarea incestului.

Ca și cum n-ar fi îndeajuns de confuză situația, incestul e privit foarte diferit în funcție de unde ești și cine e implicat. Cercetarea mea s-a concentrat doar pe tineri (generația Z și mileniali) și pe dinamica dintre frați, tocmai pentru că în alte părți ale lumii zona e mult mai gri.

Incestul dintre părinte și copil e privit universal ca un abuz, din cauza dinamicii de putere inegale dintre părinte și copil care nu permite acordarea unui consimțământ fondat. Dar dinamica dintre frați se învârte în niște ape mai tulburi, din punct de vedere legal și etic. De exemplu, în cazul unei relații incestuoase care a avut ca rezultat patru copii, Consiliul German de Etică a concluzionat, în 2014, că „dreptul fraților adulți de a lua hotărâri într-o relație consensuală cântărește mai greu decât binele abstract al familiei”.

Deși nicăieri pe glob nu s-au colectat date despre incestul consensual, statisticile sunt destul de surprinzătoare. În Statele Unite, în anii 1990, se estima că apăreau anual între o sută de mii și un milion de cazuri de incest. Scara incestului global variază în funcție de cifrele la care te uiți – în general din cauza naturii foarte private a fenomenului care împiedică strângerea de date exacte – dar se crede că între zece și douăzeci de procente din populație au relații de natură incestuoasă. În Brazilia, rata incestului variază de la 0,05 la 21 de procente.

În ciuda atitudinilor variate de pe glob cu privire la subiect, societatea, în general, tinde să stigmatizeze relațiile incestuoase – și pe bună dreptate. Totuși, cultura populară – și nu cea de nișă, ci chiar cea mainstream – e presărată cu cazuri de incest. Celebrii frați incestuoși din Game of Thrones, Jaime și Cersei Lannister, mai mult au excitat publicul în loc să-l dezguste.

Același serial a prezentat și o relație sexuală intensă între mătușă și nepot, Daenerys Targaryen și Jon Snow, și nimeni n-a avut nimic de comentat.

Incestul nu e rezervat doar pentru filmele cu săbii și dragoni. Cartea Flowers in the Attic a reprezentat un ritual de inițiere pentru generații întregi de fete adolescente (și unii băieți) din cauza relației incestuoase palpitante dintre Chis și Catherine, frate și soră. Se fac referiri la incest și în Star Wars și Cruel Intentions, Dexter și Arrested Development.

Dar incestul e acceptat cel mai mult în industria porno, unde e cel mai consumat gen de pornografie. Deși industria reușește să evite natura ilegală a sexului incestuos prin titluri de genul „Futai cu fratele vitreg” sau „O pedepsesc pe fiica vitregă pentru că a fost obraznică”, consumatorii se uită la astfel de filme tocmai din cauza conținutului interzis sau tabu. Deși pornografia nu e o reflexie exactă a comportamentului din viața reală, spune ceva despre dorințele și fanteziile umane – iar dacă Freud ar fi în viață azi, sigur ar analiza statisticile de pe Pornhub și alte site-uri porno.

Totuși, relațiile incestuoase – chiar și cele consensuale – pot avea consecințe îngrozitoare pe termen lung. De aceea sunt slabe șanse ca incestul să fie vreodată acceptat ca normal sau un subiect confortabil de discuție.

Judecățile societății nu schimbă sentimentele lui Grace pentru iubitul/fratele ei. Grace și Adam evită prietenii și outsiderii de teamă să nu fie descoperiți, dar acesta e prețul pe care trebuie să-l plătească pentru că au încălcat un tabu atât de transgresiv.

Un profesor de psihologie de la Oxford, care ne-a cerut să nu-i dăm numele, a remarcat că „problema cu atitudinile noastre prohibitive și morale vizavi de sexualitate e că nu ne permit să privim anumite contexte obiectiv. În loc să acceptăm că există și să încercăm să le înțelegem mai bine, îi tratăm pe acești oameni ca pe niște paria și îi amenințăm cu furci și topoare ca în Evul Mediu. Oamenii fac sex cu rudele de sânge și uneori aceste relații sunt mult mai nuanțate decât ne-ar plăcea să credem”.

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.