Am avut un sclav sexual şi a fost bestial

Mi-a fost greu să trec peste faptul că partenerul meu e supus. Nu-mi plăcea să-l biciuiesc sau să-i dau palme la fund, dar îmi plăcea că mă venera şi că-mi spăla vasele. După ce m-am despărţit de sclavul meu sexual, nu credeam că pot să fac parte din comunitatea asta atât timp cât nu-mi plăcea să le zic bărbaţilor „căcaţi cu puţa mică" şi să-i plesnesc când nu-mi respectau ordinele. Am încercat să agăţ pe cineva pe diverse forumuri specializate, dar, după ce-am primit prea multe mesaje de la dubioşi care voiau să-i penetrez cu vibratorul sau să fiu nucleul unui gangbang, mi-am şters conturile. Mă pregăteam să renunţ, când o prietenă mi-a zis să încerc pe OkCupid.

Aveam deja profil acolo, dar n-am cunoscut niciun sclav pe el, aşa c-am făcut altul, cu o poză în care nu-mi apare faţa, în care stau în faţa unei oglinzi pe care tocmai vomitase cineva. Am scris în descrierea profilului că voiam să găsesc un tip supus căruia să-i placă aceleaşi lucruri ca mine: venerare, cunilingus, să aibă penisul controlat de mine şi să-mi fie servitor. Am explicat că nu mă interesează nici să-l umilesc, nici să-l lovesc.

Spre surprinderea mea, aveam inbox-ul plin după câteva ore. Primeam mesaje de la tot felul de tipi. Majoritatea nici nu băgau în seamă profilul meu şi credeau că doar vreau sex, pe care micuţii voiau să mi-l ofere. Dar am dat şi de câteva specimene interesante. Din păcate, majoritatea erau tipi curioşi care nu mai încercaseră niciodată aşa ceva.

Am strâns vreo zece numere de telefon, ceva ce nu mai făcusem pe siteul ăsta de peste un an. Desigur, în lumea cuplărilor online, zece numere de telefon nu se traduc în zece întâlniri în viaţa reală. După ce-am făcut schimb de numere, au urmat câteva zile de sms-uri dubioase. Am plănuit ieşiri pe săptămâna viitoare, la care am renunţat ori eu, ori ei. Mi-e jenă să recunosc că am anulat întâlniri pe ultima sută de metri, pentru că n-aveam chef să fac duş sau voiam să mă uit la seriale (de obicei ambele).

Până la urmă am ieşit cu doi tipi. Unul dintre ei mi-a spus c-avea 11 fraţi şi eu i-am spus că ai lui sunt idioţi. N-a mai vorbit niciodată cu mine. Celălalt tip, Zach, era de gaşcă, dar n-am simţit nimic pentru el.

Desigur, chit că nu simţeam nimic, tot eram destul de beată să-l invit la mine şi să stau pe faţa lui. Aşa, de-a naibii. Dar, după câteva minute, a avut un super atac de panică. I-am spus să-şi ţină capul între genunchi şi i-am adus un pahar cu apă. După ce s-a calmat, şi-a cerut scuze şi s-a dus acasă. Restul serii m-am holbat la vaginul meu şi m-am gândit ce traume i-oi fi trezit cu el. Ceva legat de o peşteră? Naşterea? O infecţie alimentară? După experienţa cu Zach am renunţat la profilul meu de OkCupid.

Dar mi-am verificat inboxul peste două săptămâni şi primisem un mesaj de la Andrei.

Era masterand la o facultate prin nordul Californiei, care era în vizită prin Los Angeles timp de câteva săptămâni. Mi-a trimis un mesaj lung, în care mi-a spus c-ar vrea să fie la dispoziţia mea cât e-n oraş. Ne-am văzut în aceeaşi seară.

Arăta ca toţi tipii cu care mi-am tras-o până atunci: înalt, ciolănos, cu faţă de fraier. Purta un căcat de cardigan. Îmi plăcea. Mi-a cumpărat ceva de băut şi am intrat direct în problemă. Am discutat despre ce voiam fiecare şi despre ce suntem dispuşi să facem şi ce nu. A fost cea mai ciudată conversaţie pe care am avut-o în primele zece minute ale unei întâlniri, dar cred c-ar trebui să fie o regulă să faci asta la orice primă întâlnire, fie că eşti pervers sau nu. Practic, am repetat ce scria pe profilul meu şi el a repetat că stă numai câteva săptămâni în oraş. A adăugat că are o stăpână acăsă şi că aparţine ei. Îi ceruse aprobarea ca să se vadă cu mine. A fost de acord pentru c-a văzut că nu voiam să-l lovesc. Asta era distracţia lor favorită.

Timp de trei săptămâni, Andrei a trecut pe la mine aproape zilnic şi a făcut orice voiam. A gătit pentru mine şi, după ce-mi servea masa, curăţa tot. Îi dădeam o listă de lucruri de făcute, precum întinderea rufelor şi cumpărăturile cotidiene. Mă ducea cu maşina unde voiam să merg şi, de obicei, rămânea în ea până venea momentul când trebuia să mă ducă acasă. Am fost de acord ca el să mă spele în primele zile, dar nu mă freca pe scalp destul de tare şi folosea prea mult săpun. Aşa că l-am obligat să-mi facă masaj şi să mă dea cu loţiune pe corp după duş.

Îmi cerea permisiunea ca să se masturbeze după ce făcea asta. Îi dădeam voie şi-mi vedeam de treabă cât şi-o freca pe patul meu. Mereu l-am simţit cum mă privea, dar nu l-am băgat în seamă. Îmi periam părul în continuare sau îmi alegeam hainele. Îl excita că nu-mi păsa deloc de plăcerea lui. Îmi cerea voie să-şi dea drumul şi, dacă îi dădeam voie, era obligat să-mi spună „mulţumesc" până termina. Îl obligam să rămână nemişcat şi să aştepte până terminam ce aveam de făcut înainte să-i dau voie să-şi şteargă sperma de pe burtă şi piept.

M-a penetrat o singură dată. În afară de asta, sistemul nostru implica ca eu să stau pe faţa lui în timp ce se masturba. Când dormea la mine, o făcea pe podea (aşa voia el). Eu dormeam în pat şi-l trezeam să-mi facă micul dejun. Când nu era lângă mine, îmi trimitea mesaje precum „bună dimineaţa, zeiţo. M-am gândit la tine când m-am trezit. Sper că-mi vei permite să te venerez astăzi" sau „sunt foarte excitat şi mă gândesc la tine. Mă gândesc cum ar fi să stau în patru labe şi să-ţi ling curul."

Mă simţeam mai confortabil alături de Andrei, decât de oricine altcineva. Nu mă simţeam niciodată în plus sau speriată alături de el. Mi-a fost mai devotat în acele săptămâni ca orice alt bărbat din viaţa mea şi mi-a plăcut. Pe cât îl excita să mă slujească, pe atât mă excita să fiu servită. Nimic nu era forţat. Era primul parteneriat romantic în care m-am simţit eu însămi.

La prima noastră întâlnire, Andrei m-a întrebat de ce eram împotriva violenţei şi umilinţei. I-am răspuns că nu mi se părea în regulă, dar nu ştiam exact de ce. Acum ştiu: Nu vreau să am un bărbat supus care are fetişul să slujească o femeie, pentru că i se pare ceva negativ şi-i place sentimentul ăsta. Andrei m-a venerat şi m-a lăudat fără să aibă nevoie de acel element şi acum văd că asta e ceva foarte rar. Dinamica noastră stăpână-sclav a funcţionat foarte bine la nivel psihologic, nu neapărat la nivel fizic. Nu ştiu dacă pot repeta chestia asta cu alt bărbat, dar ştiu că vreau să încerc.

Urmăriţi-o pe Alison Stevenson peTwitter.

Urmărește VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre BDSM:
Am vorbit cu-n vampir român despre body-suspension şi BDSM Am practicat shibari la un curs făcut de comunitatea BDSM din România BDSM-ul real nu-i că ăla din romanele pentru gospodine: povestea unei românce