Sexul fără obligaţii duce la depresie?

Sexul făcut aiurea şi în exces e legat de unele afecţiuni psihice, dar asta nu e o noutate. Într-o formă sau alta, afirmaţia de mai sus circulă de decenii întregi. În ultimii ani, odată cu creşterea cazurilor de depresie şi anxietate, cercetătorii s-au întrebat dacă nu cumva cauza e că ne-o tragem cu de două ori mai multe persoane decât părinţii noştri.

Am văzut o grămadă de titluri alarmiste precum „Sexul fără obligaţii poate cauza depresie şi conduce la gânduri suicidale," cărţi precum The End of Sex: How Hookup Culture Is Leaving a Generation Unhappy, Sexually Unfulfilled, and Confused About Intimacy şi o grămadă de sfaturi de viaţă care spun că fututul în stânga şi în dreapta e fie rezultatul lipsei de stimă de sine fie cauza acestei lipse. În acelaşi timp, au apărut tot felul de studii care afirmă exact contrariul: sexul fără obligaţii e OK! Deci, cine are dreptate? Dacă ştii că sănătatea ta mintală e vulnerabilă, ar trebui cumva să eviţi Tinder-ul?

Am o relaţie de lungă durată şi cu sexul fără obligaţii şi cu depresia. Sunt momente când cele două se suprapun. Nu există un tipar anume. Când ating fundul prăpastiei, mă simt alienat şi deconectat de la realitate, iar asta mă face să mă simt amorţit. În perioadele astea, sexul e de căcat, lipsit de sens, dar la fel sunt şi conversaţiile, munca şi toate celelalte lucruri. Am avut intervale lungi fără sex, pentru că pe atunci până şi mersul până la magazin părea o misiune dificilă, darămite să mi-o pun cu cineva. Pe de altă parte, am avut şi momente când fututul unei persoane străine părea cea mai puţin periculoasă sursă de contact uman. După cum ziceam, nu există un tipar anume.

N-ar trebui să ne surprindă contradicţiile astea. Depresia nu e monolitică, după cum nici sexul nu e. Sexul fără obligaţii înseamnă ceva diferit pentru fiecare în parte. Depinde de vârstă, credinţe, stare emoţională şi de ce cred partenerii tăi. Depinde şi dacă futaiul a fost excepţional sau o pierdere de vreme sau dacă aveai chef să te fuţi în momentul ăla. Provoacă sexul fără obligaţii depresie? Probabil, dar nu de unul singur.

„O persoană prezintă tendinţe depresive cu mult înainte să se dedea sexului fără obligaţii, indiferent că aceste tendinţe au fost transmise genetic sau au fost preluate prin imitaţie de la părinţi," spune terapeuta Tania Glyde. „A fost persoana respectivă crescută în aşa fel încât să aibă stimă de sine şi încredere în propria persoană sau a fost subminată şi abuzată de părinţi şi a păşit în lumea relaţiilor cu un sine fragil?"

„Orice situaţie care implică respingerea, sentimentul de impostură, «diferenţierea» faţă de ceilalţi, ruşinea, vulnerabilitatea, nevoia de a fi la fel ca ceilalţi şi de a avea trăiri sexuale în acelaşi fel ca toată lumea poate pune bazele depresiei."

Nuanţele acestui aspect nu apar deloc în unele studii. În schimb, acestea din urmă sugerează o relaţie cauzală: fie oamenii care suferă de depresie au tendinţa de a şi-o trage cu fiecare ocazie, fie invers. În ciuda faptului că niciuna dintre teoriile astea nu a fost dovedită, unii cercetători rămân de neclintit.

„Studiul acesta aduce dovezi în sprijinul teoriei că afecţiunile psihice conduc la sex fără obligaţii, dar şi în sprijinul teoriei care sugerează că sexul fără obligaţii conduce la degradări ulterioare ale sănătăţii mintale," mi-a explicat Sara Sandberg-Thoma, autoarea unui studiu la Ohio State University care arată că adolescenţii cu simptome depresive sunt mai predispuşi să facă sex fără obligaţii, atunci când ating maturitatea şi, mai târziu în viaţă, au şanse mult mai mari să dezvolte tendinţe suicidale.

Alţi cercetători pun problema altfel. Un studiu recent, efectuat de cercetătorii de la Cornell University, din SUA arată că, din eşantionul (destul de mic) de 810 studenţi, în principal heterosexuali, cei care au avut mai mulţi parteneri sexuali sunt mai discriminaţi, dar au şi mai mulţi prieteni apropiaţi. Cu alte cuvinte, s-ar putea ca lumea să te facă „târfă", dar oamenii tot o să te placă.

Un studiu realizat de New York University, în colaborare cu Cornell University, a dezminţit presupunerile conform cărora sexul fără obligaţii afectează sănătatea mintală şi a arătat că, în cazul studenţilor cu stima de sine ridicată, sexul fără obligaţii ajută la bunăstarea lor psihică, indiferent de gen. Între timp, un studiu longitudinal, la scară largă, efectuat în Noua Zeelandă a determinat că există o legătură între numărul de parteneri sexuali şi abuzul ulterior de substanţe, în special la femei, dar nu au găsit nicio corelaţie între numărul de parteneri şi anxietate sau depresie.

Studiile simpliste care leagă sexul fără obligaţii de depresie fac parte dintr-un curent mai larg: ştiinţa de căcat care se ocupă de sex. Fenomenul ăsta durează de secole întregi şi face obiectul ultimei lucrări a lui Sir David Spiegelhalter, profesor de statistică la Cambridge. Cartea Sex by Numbers, publicată luna asta, disecă şirul nesfârşit de studii legate de sex care apar în presă. Cele mai multe dintre ele au lipsuri majore.

Spiegelhalter a spus că, deşi titlul cărţii sale sugerează că ar fi despre sex, aceasta este de fapt despre erorile statistice. Eşantioanele nereprezentative, metodologia slabă, întrebările tendenţioase, ipotezele părtinitoare şi minciunile participanţilor distorsionează rezultatele studiilor. În special când subiectul este sexul.

Sex by Numbers dă note de la 0* la 4* statisticilor populare legate de sex, în funcţie de credibilitatea lor. La 0* avem de-a face cu „genul de lucruri pe care le auzi prin baruri, la talk show-urile radio sau în parlament." Până şi prestigiosul compendiu British National Surveys of Sexual Attitudes and Lifestyles (Natsal) primeşte doar 3*. Majoritatea studiilor care apar în reviste sau în ziare primesc în medie între 0* şi 2 *.

Vreme de secole, oamenii de ştiinţă (în principal bărbaţii albi) au încercat să ne convingă care chestii legate de sex sunt OK şi care sunt problematice. Au apus vremurile când femeilor „isterice" li se spunea să nu mai meargă cu bicicleta, ca nu cumva să se distreze prea mult. La fel sunt şi vremurile când homosexualitatea era inclusă în Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale (până în 1973). Masturbarea şi sexul oral au fost considerate simptome ale unor tulburări mentale până de curând.

Mai nou, Statele Unite au suferit o epidemie de panică vizavi de „cultura întâlnirilor." Unele articole au fost destul de ilare, precum „Bordelul din cămin: Noul desfrâu şi facultăţile care îl tolerează" publicat de Christianity Today. Cele mai multe erau critice: autoarea Donna Freitas, a cărei specialitate este studiul amănunţit al relaţiei dintre credinţă şi futut, a scris că sexul fără obligaţii constă doar în „deservirea" bărbaţilor, iar lucrul ăsta creează o generaţie „lipsită de orice trăire emoţională."

Nu putem scăpa din vedere faptul că premisele multora dintre lucrările care leagă sexul de depresie au o încărcătură morală. Cercetătorii îşi aleg obiectul de studiu după bunul plac, iar definiţiile sexului fără obligaţii variază enorm.

Sam Challis, Information Manager la Mind, mi-a spus: „Nu prea există dovezi care să ateste că există o legătură între sexul fără obligaţii şi depresie. Multe persoane care suferă de depresie observă că libidoul lor scade, iar tratamentele antidepresive afectează şi ele funcţiile sexuale."

El mi-a spus că, deşi există studii care privesc sănătatea mintală şi comportamentul sexual, acestea sunt „limitate" şi „nu explică legătura dintre cele două aspecte şi nici nu demonstrează că unul l-ar putea influenţa pe celălalt." Grosul cercetărilor vine din SUA, ceea ce înseamnă că acestea nu iau în consideraţie atitudinile sociale diferite faţă de sex din Europa sau de oriunde altundeva din lume. „Studiile astea pot fi înşelătoare şi nu transmit mereu complexitatea reală a chestiunilor pe care se centrează," a continuat Challis. „Avem nevoie de mai multe studii la scară largă, ca să aflăm dacă există o legătură între depresie şi sexul fără obligaţii."

Dacă citeşti îndeajuns de multe studii despre sex, s-ar putea să te îngrijorezi. Sexul fără obligaţii necesită, totuşi, un fel de pregătire: trebuie să ştii că eşti în siguranţă, că toţi cei care participă o fac de bunăvoie şi îşi dau consimţământul pentru tot ce urmează să faceţi, chiar dacă s-ar putea să nu vă mai vedeţi niciodată. Dar lucrurile astea se aplică în toate activităţile din viaţa reală. Diferenţa e că celelalte activităţi nu sunt stigmatizate în asemenea hal precum sexul.

Să faci sex cu cineva necunoscut poate fi o experienţă fadă şi uşor sinistră, dar la fel poate fi şi o noapte la bar. Pe de altă parte, ambele pot fi şi mişto şi amuzante. Nu eşti obligat să participi la niciuna dintre cele două activităţi. Ştiinţa nu va determina niciodată legătura dintre sex şi sănătatea mintală din cauză că ambele părţi ale ecuaţiei sunt prea complicate şi încurcate. Ţine de tine dacă sexul fără obligaţii e terapeutic sau nu.

Hipersexualitatea se poate manifesta împreună cu mania, un simptom asociat cu unele probleme de sănătate mintală precum tulburarea bipolară. Dacă te îngrijorează sănătatea ta mintală sau eşti preocupat de schimbările din comportamentul tău sexual, vorbeşte cu medicul tău de familie. Poţi afla mai multe pe Mind.

Traducere: Mihai Niţă

Urmărește VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre sex fără obligaţii:
Sexul fără obligaţii e mai nasol pentru femei decât pentru bărbaţi Cum să agăţi tinerii din ziua de azi Expediţie prin motelurile de sex din Vietnam