Uterele artificiale vor fi un subiect controversat în viitor

Zoltan Istvan e futurist, filozof, jurnalist și autor al romanului The Transhumanist Wager. Scrie ocazional pe Motherboard despre viitorul care depășește abilitățile umane naturale.

Dintre toate tehnologiile transumaniste ale viitorului, oamenii sunt fascinați și perplecși în privința uneia care iese în evidență. Se numește ectogeneză: creșterea unui fetus în afara corpului uman, într-un uter artificial.

Are posibilitatea de a schimba unul dintre cele mai fundamentale acte pe care le experimentează majoritatea oamenilor: procrearea. Mai are și posibilitatea de a schimba modul în care privim corpul feminin și domeniul drepturilor reproductive.

Evident, e un câmp social și politic minat.

Termenul de ectogeneză a fost enunțat în 1924 de către omul de știință britanic J.B.S. Haldane. Acesta a prezis că prin 2074, doar 30 de procente dintre nașteri vor avea loc pe calea umană deja cunoscută. Știința s-a dezvoltat mult mai rapid decât a prevăzut el, iar abordarea lui pare deja conservatoare. Unii futuriști, cum sunt și eu (sunt și căsătorit cu un ginecolog/obstetrician) cred că ectogeneza va fi deja folosită în 20 de ani și se va răspândi în toată lumea peste 30 de ani.

Nu e doar un concept în baza căruia se fac speculații; oamenii de știință lucrează intensiv la dezvoltarea tehnologiei, în special din motive medicale. Într-un articol pentru Reproductive Health and Social Justice, o publicație zilnică non-profit care furnizează știri despre sănătatea reproductivă și sexuală și despre chestiuni de justiție, jurnalista Soraya Chemaly a discutat despre doi experți în domeniul ectogenezei și despre proiectele lor:

Există două proiecte în curs de dezvoltare. Profesorul japonez dr. Yoshinori Kuwabara de la Universitatea Juntendo, a dezvoltat cu succes embrioni de capră într-o mașinărie care păstrează lichidul amniotic în rezervoare.

De cealaltă parte a procesului, care se concentrează să ajute femeile care nu reușesc să conceapă și să păstreze sarcina, se ocupă dr. Helen Hung-Ching Liu, director al Laboratorului Reproductiv Endocrinologic din cadrul Centrului de Medicină Reproductivă și Infertilitate de la Universitatea Cornell. În 2003, ea și echipa ei au reușit să crească un embrion de șoarece aproape până la termen.

De curând, doamna doctor a reușit să crească și un embrion uman, timp de zece zile, într-un uter artificial. Munca ei e împiedicată de legislația care impune o limită de 14 zile asupra proiectelor de această natură. Oricât de complicat ar părea, țelul ei e un uter extern artificial funcțional.

Tehnologia ectogenezei e una foarte complicată, deși pare simplă. Practic, arată ca un acvariu plin cu lichid amniotic cu niște tuburi și cabluri de monitorizare atașate la un organism viu în curs de dezvoltare. Tuburile îi aduc organismului nutrienți, oxigen și toate lucrurile necesare pentru creștere și supraviețuire. Cablurile monitorizează ce se petrece în acvariu. Tot procesul te face să te gândești la Matrix.

O mare parte din tehnologia pentru creșterea unui fetus uman există deja, dar piedicile sunt de natură legală și etică.

Evident, propagarea speciei fără să fie nevoie de un corp uman pare o nebunie. Și chiar dacă e realizabilă, nu se știe dacă oamenii s-ar simți confortabil s-o folosească. Eu aș zice că da, iar motivele sunt simple: Pe lângă faptul că nașterea e dureroasă, laborioasă și consumă timp, mai prezintă și probleme medicale pentru multe mame.

Mai mult, ectogeneza înseamnă că femeile nu vor mai trebui să îndure singure responsabilitatea de a naște un copil și să transporte fetusul în corp timp de nouă luni în timp ce o stresează diverse întrebări: Oare apa pe care o beau are plumb? Oare afectează copilul pe plan neurologic? Oare ce mă fac dacă iau gripă de la colega de serviciu? Dacă paharul de vin pe care l-am băut aseară îi scade IQ-ul copilului meu?

Dar poate cel mai important motiv e chiar sănătatea bebelușilor. Nașterea naturală e plină de pericole, iar ectogeneza ar reprezenta o alternativă sigură. Teoria susține că fiecare bătaie de inimă și moment al vieții fetusului ar putea fi monitorizat cu grijă, de la stadiul de zigot până în clipa în care bebelușul ia prima gură de aer. Fiecare nutrient consumat de bebeluș ar fi măsurat și fiecare mișcare i-ar fi filmată. Bătăile inimii ar fi analizate non-stop.

Totuși, deși pare mult mai eficientă și mai practică decât obiceiurile sociale tradiționale, tehnologia ridică mai multe probleme de natură filosofică și politică.

Cea mai frecventă chestiune filosofică pe care o ridică ectogeneza este schimbarea modului în care sunt privite femeile de societate. Oare mistica feminină se va pierde printr-un astfel de proces artificial care înlocuiește nașterea naturală? Eu spun că nu; ectogeneza le va elibera pe femei și va extinde vârsta până la care acestea pot avea copii.

Totuși, unele feministe sunt sceptice în privința ectogenezei și spun că dreptul sacru al femeilor de a da naștere va fi preluat de știință. Într-un eseu din cartea [Perspective feministe asupra eticii medicale](http://books.google.com/books?id=E-zXWu9F4_oC&pg=PA181&lpg=PA181&dq=feminists+that+support+ectogenesis&source=bl&ots=aI2jXHuyjW&sig=rhcdmjxpnvtbm6fQY6aW2qhX7V8&hl=en&sa=X&ei=v8DfU6zUAoXp8QGgg4HwDw&ved=0CEUQ6AEwBQ#v=onepage&q=feminists that support ectogenesis&f=false), Julien S Murphy, șef al departamentului de filosofie la Universitatea din Southern Maine, a scris că ectogeneza a stârnit dezacorduri între feministe.

Planul politic ela fel de complicat; la urma urmei, drepturile reproducătoare și procreerea sunt niște subiecte foarte controversate în Washington în momentul de față. E foarte probabil ca oamenii cu vederi politice conservatoare sau cei religioși să se opună acestei tehnologii care amenință să distrugă legătura simbiotică dintre sexe în societatea tradițională.

Unii au sugerat că un uter artificial ar priva fetusul de intimitatea și căldura corpului mamei. Profesorul și jurnalistul John Nassivera scrie în America, The National Catholic Review: „Această privare e un lucru foarte serios.”

Între timp, argumentul pro-ectogeneză e că uterele artificiale ar putea ușura viața mamelor și a fetușilor, ca să nu mai spunem că le-ar permite femeilor cu uterul disfuncțional să nască. Unii bioeticieni au sugerat că ectogeneza ar ajuta și cuplurile homosexuale să aibă copii, cât și pe bărbații singuri care ar avea nevoie de o mamă-surogat.

Indiferent ce se va întâmpla în viitor, ectogeneza va deveni unul dintre cele mai aprinse subiecte ale viitorului transumanist și va schimba modul prin care copiii intră în sfera vieții.

Traducere: Oana Maria Zaharia