Cum au ajuns Instagram și TikTok locurile perfecte pentru libidinoșii din România care caută minore

Oricât de ciudat ar suna asta, nu trebuie neapărat să intri pe PornHub. Uneori, Facebook, Instagram sau TikTok sunt de ajuns. Despre sexualizarea femeilor pe social media vorbim parcă tot mai rar și aparent a devenit parte din viața noastră, precum conservanții din alimente ori pungile din plastic. Știi că sunt problematice, dar le folosești, cu toate că te simți vinovat dup-aia.

Firește, fiecare adult e liber să publice orice poză sau video produse în mod voluntar, oricât ar fi de „incitante” și atâta vreme cât se încadrează în termenii și condițiile platformei pe care postează. Discuția se complică, însă, când vine vorba despre minori. Sau, să fiu mai exact, despre cei care au peste 13 ani, vârsta legală la care ți se permite accesul pe astfel de platforme (teoretic, cel puțin), și până în 18.

Majoritatea paginilor descoperite în cursul documentării nu conțin nuditate (altfel, cel mai probabil, un algoritm le-ar bloca automat), doar femei tinere și foarte tinere în ținute sumare sau ipostaze pe care le-ai putea cataloga drept „sexy” ori „erotice”. Chiar și atunci când persoana din imagine e dezbrăcată, administratorii paginilor au grijă să lipească câte un emoji pe zonele intime. În felul ăsta, conturile reușesc să evite atenția boților sau moderatorilor Instagram.

Nuditate sau nu, cert e că multe dintre aceste pagini publică, deseori, poze „furate”, iar Instagram nu face nimic în privința asta, din moment ce unele există de câțiva ani. De fapt, e evident că platforma n-are o problemă cu ele, dacă mă gândesc că cele influente, din afara țării noastre, au chiar sute de mii sau milioane de urmăritori, precum conturile @aestheticdrexm, @muchbabes, @mujeres.candentes99. Sursa pozei e menționată rar spre deloc. Instagram e înțesat de astfel de profiluri, fie generaliste (poze random cu fete sexy), fie cu diverse fetișuri (de la poze doar cu funduri, la poze cu fete în bucătărie și așa mai departe).

În partea românească a Instagram, dacă tastezi banalul cuvânt „fete” în bara de căutare a platformei, îți vor fi sugerate o mulțime de conturi ale căror nume indică prezența unui conținut sexual: @poze_sexy_fete, @_fete_frumoase_, @fetele_sexi_perverse, @fete_perverse98, @fete.anonime, @fete.singure, @fetesexi și așa mai departe. Sunt atât de multe, încât algoritmii Instagram fac o asociere automată între „fete” și sexualitate.

Vrei să continui periplul în bula semi-pornografică a Instagramului românesc? Poți încerca și alte cuvinte sau combinații de cuvinte. De pildă, dacă dai search cu „adolescenta”, vei întâlni pagini precum @_adolescenta_ro_, a cărei descriere spune așa:  „Interzis minorilor. Postez zilnic. Content de calitate. Aștept fete perverse sau băieți (păstrăm anonim)”. Cuvântul „bunaciuni” va deschide și el o adevărată cutie a Pandorei, una plină cu pagini precum @numai_bunaciuni, @bunaciuni_romania sau @bunaciuni_din_cluj.

De multe ori, nu e clar dacă fetele au împlinit sau nu vârsta de 18 ani. Însă vârsta nu pare un impediment, mai ales pentru comentatorii care țin să comunice în termeni cât mai expliciți ce le-ar face fetelor dacă ar pune mâna pe ele. 

Dacă în cazul unor pagini e greu de stabilit ochiometric dacă fetele au împlinit sau nu 18 ani, în alte situații e mult mai ușor să-ți dai seama ce și cum. De exemplu, pe pagina @bunaciuni_din_cluj găsești aproape exclusiv poze cu minore. Aceeași poveste în cazul @fete_perverse789 (descriere: „Fetițele perverse”), care conține poze cu minore îmbrăcate sumar. Unele par să aibă chiar 12-13 ani. Din nou, libidinoșii din comentarii nu par îngrijorați de asta. 

Unii dintre acești „creatori de conținut” s-au extins și pe alte platforme. De pildă, contul @fetedragute.md (descriere: „Doar aici poți găsi cele mai drăguțe fete din Republica Moldova”) are atașat și unul de TikTok, unde poți găsi același tip de conținut, doar că-n format video.

Pagina @fete.singure, unde sunt publicate imagini furate cu femei de toate vârstele are în descriere un link ce trimite către un canal de YouTube cu același nume. Canalul le oferă fanilor compilații de clipuri furate de pe TikTok, cu titluri bombastice precum „Tik tok Romania fete senzuale disperate, dornice !!!”, „Cele mai Tari fete dansatoare pe sistem | Dans din fund ! HD”, „Fete si Femei singure pacatoase || Tik Tok Romania 2019” sau „Fete singure de la tara turbate | Tik Tok Romania”.

Ce facem, așadar, cu fotografiile republicate și fetișizate în care apar minori? Cine răspunde pentru eventualele abuzuri ori hărțuiri? E etic și moral ca Instagram sau TikTok să funcționeze, în timp ce poze ori videouri cu minori sunt sexualizate, republicate (deseori fără acordul autoarei) spre deliciul oricui sau, în cazuri extreme, folosite pentru shaming ori distribuire de pornografie infantilă? Mai important, e etic și moral să interzici accesul pe astfel de platforme minorilor și să le limitezi astfel libertatea de expresie?

Cum ai reacționa dacă cineva te-ar anunța că a găsit-o pe fiica, sora sau nepoata ta minoră pe o pagină de Instagram dintre cele de mai sus? Și cum ar fi dacă sub poze ai găsi comentariile unor bărbați adulți care-și semnalează erecțiile și povestesc ce i-ar face fiicei, surorii sau nepoatei tale?

Alina Pop, psiholoagă în cadrul asociației „STOP violenței psihologice-bullying”, confirmă că sexualizarea timpurie din social media poate avea efecte pe termen lung asupra minorelor.

„Vorbim despre efecte precum o funcționare cognitivă redusă, de probleme de concentrare, construcția unor credințe limitative – femeia văzută ca un obiect sexual, așteptări nerealiste despre sexualitate, apariția unor probleme mentale și fizice cum ar fi tulburările alimentare sau o stimă de sine scăzută”, explică experta. 

De asemenea, platforme precum Instagram sau Tik Tok sunt folosite uneori pentru ceea ce experții numesc „sexual grooming”, un proces preparatoriu prin care se obține încrederea victimei în vederea stabilirii unei întâlniri față-n față, moment în care apare și abuzul fizic.

Un caz vizibil și recent e cel al lui Alexandru Cumpănașu, care-și folosește influența din social media (are peste cinci sute de mii de urmăritori pe TikTok) pentru a ajunge mai ușor la tinere vulnerabile, de vârsta liceului. Pentru el nici măcar nu e vorba despre un obicei nou. În trecut, când nu era la fel de popular în mediul online, folosea organizația pe care o conducea, Coaliția Națională pentru Modernizarea României, pentru a ajunge în licee din toată țara, unde încerca să racoleze adolescente pentru partide de sex în trei cu el și soția sa.

„Comportamentul de tip sexual grooming e extrem de periculos și greu de sesizat de către victime, pentru că atrage și face victime cu ușurință printre minorele care au relații precare cu părinții, cărora le-au lipsit iubirea, afecțiunea și actele de bunătate”, explică psiholoaga Alina Pop. 

Uniunea Europeană a încercat să interzică accesul persoanelor sub 16 ani pe platforme sociale ori de socializare în 2015, când Parlamentul European a dezbătut un amendament la legislația privind protecția datelor care ar fi făcut ilegală prelucrarea informațiilor ce aparțin persoanelor mai tinere de această vârstă. Potrivit amendamentului, companiile care ar fi insistat să lase adolescenții să le folosească serviciile ar fi trebuit să obțină acordul explicit al tutorelui legal. Mai exact, dacă erai un puști de 15 ani și voiai cont de Facebook, Snapchat sau Instagram, trebuia să prezinți dispensă de la mami sau tati. 

Măsura a întâmpinat opoziție serioasă din partea marilor companii, dar și din partea organizațiilor care apără dreptul copiilor, așa că limita de vârstă a rămas la 13 ani, cum era și înainte. „A închide gura este o soluție viabilă pentru multe probleme, inclusiv pentru combaterea fenomenului. Dar această soluție aduce multe alte probleme, unele probabil mai grave, precum îngrădirea exprimării”, crede Andrei Săvescu, avocat specializat în dreptul internetului și protecția datelor. 

Cu toate astea, țările din UE continuă să aibă o problemă cu felul în care marile platforme social media gestionează datele minorilor. În octombrie 2020, comisarul irlandez pentru protecția datelor investiga Instagram pentru că a lăsat peste 60 de milioane de minori să-și creeze conturi business, opțiune care vine cu cerința ca adresa personală de e-mail și numărul de telefon să fie vizibile pentru oricine. 

Totuși, ce poți face să te protejezi sau să-ți protejezi copilul de neglijența moderatorilor Instagram și de prădătorii care fac engagement cu poze furate? 

Dacă te trezești că pozele personale au ajuns pe o pagină precum cele descrise mai sus, îmi spune Andrei Săvescu, ai de partea ta articolele 73 și 74 din Codul Civil, care fac referire la dreptul la propria imagine și atingerile aduse vieții private. Firește, ai oricând la îndemână și varianta report post (raportează conținut).

O altă speranță pentru victimele acestor practici e completarea Codului Penal cu o lege anti-pornografie fără consimțământ. Un astfel de proiect a fost inițiat deja de către fosta senatoare USR Florina Presadă. Acesta a trecut de Senat, doar că e ținut la sertar de mai bine de un an.

Proiectul prevede, printre altele, ca distribuirea de fotografii intime ale unei persoane fără acordul ei – provocând, astfel, o suferință psihică sau știrbire a imaginii – să fie pedepsită cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă penală. Prin imagine intimă se înțelege „orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubică sau, în cazul femeilor, sânii, ori care e implicată într-un raport sexual sau act sexual”. 

În iunie anul trecut, Camera Deputaților a adoptat un proiect care vine în completarea legii privind violența domestică și își propune să incrimineze violența cibernetică, sub umbrela căreia intră hărțuirea online, mesajele care instigă la ură de gen, stalkingul online, amenințările, dar și publicarea non-consensuală de „conținut grafic intim”. La fel ca-n cazul proiectului Florinei Presadă, nu e clar dacă legea ar acoperi și situațiile în care imaginile sunt distribuite fără consimțământ, dar persoanele care apar în ele doar pozează sexy, fără a-și expune parțial sau total organele genitale.

Ce e sigur, însă, în acest moment, e că, în funcție de câte like-uri dai pozelor cu femei în ipostaze sexy, cu atât Instagram, cât și TikTok, îți vor arăta mai multe în feed sau în rubricile Explore (Instagram) ori Discover (Instagram). Cu alte cuvinte, cine pe cine folosește?

Răzvan Filip e reporter VICE din 2016 și e preocupat mai ales de extremism politic, teorii ale conspirației și relația complicată dintre statul român și drepturile omului. A mai scris pentru Hotnews, Mindcraft Stories și Brrlog.