Ăsta-i tipul care a inventat cuvântul „meme”

În cartea sa din 1979, The Selfish Gene, profesorul Richard Dawkins ne-a oferit o teorie culturală despre selecția naturală în care a reformulat cuvântul „genă” ca să creeze acum faimosul „meme”. Astăzi, biologul evoluționist nu se rușinează să îmbrățișeze cultura internetului la formarea căreia a și ajutat. Sunt o grămadă de meme-uri cu Thug Life dedicate replicilor sale scurte, momentul acela când a participat la un performance de artă despre meme la festivalul de film de la Cannes sau când a imortalizat cuvintele lui Alun Anderson: „Știința este interesantă, iar dacă nu ești de acord poți să te duci dracului!”

Mereu am admirat replicile lui Richard Dawkins care sunt de o inteligență agresivă, cu dovezi fără scuze și analogii lirice. Ca ăsta, dezlănțuit la Hayden Planetarium: „Dacă bazezi medicina pe știință, vindeci oameni. Dacă bazezi designul avioanelor pe știință, zboară… știința funcționează, coaie!”

Cred că farmecul lui Dawkins constă, pentru mine, în respingerea completă a orice care nu este susținut de dovezi. Eu m-am născut într-o familie de musulmani, iar internetul a fost ca o fereastră de care religia nu avea cum să mă adăpostească. Am rămas în continuare dedicat sufismului, dar cartea lui Dawkins, The Blind Watchmaker, mi-a arătat posibilitățile de a raționaliza. A trebuit să trec printr-un pic de travaliu interior ca să fac primul pas și să accept afirmația lui Wittgenstein: „este vorba doar despre lume”.

Am vorbit în martie cu Profesorul Dawkins înainte de turneul australian de promovare a cărții sale, Science In The Soul. Am discutat de asemenea despre meme-uri, educația soră-mii și cruzimea naturii.

VICE: Salut, Richard! Poți te rog să-mi spui definiția corectă a cuvântului „meme” și cum l-ai inventat?
Richard Dawkins: Este echivalentul cultural al unei gene. Deci orice care trece de la un creier la altul, precum un accent, un cuvânt de bază sau o piesă. Este orice lucru pe care îl poți împrăștia în rândul populației într-o modalitate culturală, ca o epidemie. Deci un mișto la școală, o modă la haine, un mod anume de a vorbi, toate lucrurile astea sunt meme-uri. Orice ar putea fi baza unui proces evoluționist este un meme, prin simplu fapt că devine mai frecvent în rândul populației, în mulțimea de meme, în același mod cum gena devine mai frecventă în aria ei.

Ce părere ai despre sabotajul internetului la adresa cuvântului?
Chiar mă amuză, doar că internetul folosește doar un mic exemplu dintr-un meme. Un meme este un concept mai general de atât. Dar internetul este un ecosistem foarte fertil pentru răspândirea meme-urilor.

Acest video este de la spectacolul Saatchi de la Cannes. Cântai la un instrument foarte mișto – ce era?
Agenția de publicitate Saatchi and Saatchi produceau un film pe care să-l prezinte la festival și au ales tema meme-urilor. Deci m-au pus să țin un discurs de trei minute despre ce este acela un meme, iar apoi am plecat de pe scenă ca să poată să proiecteze un show de lumini psihedelice cu cuvintele mele învârtindu-se în el. L-au făcut să pară ca și cum mi-au luat cuvintele din discurs și imediat le-au pus în acest film. Dar bineînțeles că ce au făcut ei a fost să-mi dea discursul înainte, ca mai apoi să poată să extragă frazele și cuvintele pe care voiau să le folosească, iar la final trebuia să urc din nou pe scenă cu un ewi, care este un instrument eolian electronic, un fel clarinet electronic sau oboi.

Cum ai ajuns să cânți la ewi?
Am cântat la clarinet în școală, iar la ewi sistemul e destul de similar cu al clarinetului. Am reușit să-l învăț destul de repede. De fapt am cântat la el ca la o trompetă fiindcă sunetul este de fapt dependent de software.

Ce inspirații muzicale ai avut?
Pai iubesc Schubert, Bach, Mozart, Beethoven.

Nimeni conteporan?
Ei bine, când eram mic mi-au plăcut Beatles și Elvis, oameni de genul. Îmi place și jazzul.

A fost natura sau un anumit moment sau operă de artă care te-a inspirat să te iei de educația ta anglicană?
Nu cred că aș pune problema așa. Ar fi prea mult. Creștinismul este cumva inofensiv în comparație cu unele religii alternative. Cred că în perioada în care aveam în jur de 15 sau 16 ani am decis că nu există niciun Dumnezeu, așa că am devenit puțin rebel și nu m-am mai dus la capela școlii.

Ok, deci voiam să-ți cer un sfat. Care ar fi cel mai simplu mod prin care s-o învăț pe sora mea mai mică faptul că evoluția este un lucru real, chiar dacă nu i se predă la ora de fizică la școala islamică unde învață?
Trebuie să te uiți doar la anatomia unui mamifer. Toate oasele sunt la fel, doar că la mărimi diferite. Mai ales în cazul unei maimuțe precum cimpanzeul, totul este acolo! Dacă te uiți la schelet, fiecare os este prezent și la celelalte mamifere, doar că în forme și mărimi diferite. E clar că au fost modificate – mai lungi aici, mai scurte.

Și asta se adeverește și mai mult la molecule. Dacă privești genetica moleculară și compari proteinele sau ADN-ul a două animale, vei descoperi asemănări masive. Lucru care nu poate fi decât genealogie. Poți pe bune să numeri perechile bazate pe ADN pe care le avem la comun cu alt animal la care te-ai gândi și asta este ceea ce e frumos, ierarhic, un copac cu ramuri. Trebuie să fie o genealogie. Nu există altă explicație.

Dacă te uiți de asemenea la distribuirea geografică a speciilor pe insulele și continentele lumii, observi că este exact ceea ce te-ai aștepta dacă au evoluat după cum a spus însuși Darwin. Dovezile sunt totalmente și cutremurător de convingătoare. Tot ce trebuie să faci este să te interesezi. Școale unde merge sora ta îi învață că Dumnezeu a creat lumea în șapte zile?

Pai, cred că e ceva de genul predatului negativ, unde aleg cu grijă ce să nu-i învețe în așa fel încât copiii să unească liniile intuitiv.
Înțeleg și mi se pare oribil și sper ca sora ta să nu fie obligată să creadă asta. Ai fost la aceeași școală?

Nu, eu am fost la o școală anglicană.
Și ți s-a predat evoluția adevărată acolo?

Nu, ne arătau totuși Împărtășania o dată pe lună. Nu prea am învățat nimic despre evoluție până-n facultate.
Pai, dacă sora ta și prietenii ei sunt pregătiți să citească o carte, The Greatest Show on Earth ar fi o încercare de a mea de a arăta dovezile despre evoluție.

Ce te-a impulsionat să întorci spatele religiei?
Cred că chiar Darwin. Singurul motiv pentru care mai eram religios până la vârsta aia a ținutl de faptul că studiam studiam biologia și eram foarte impresionat de frumusețea și eleganța lumii vii și de cum a fost creată. Așa că m-am gândit că trebuie să existe un creator. Apoi am descoperit Darwinismul și am realizat că nu trebuie să fie un designer. Existau explicații și mai elegante pentru complexitatea și frumusețea vieții. Atunci mi-am dat praful din ochi și nu am putut să văd niciun motiv pentru credința într-o ființă superioară.

Ai detaliat într-o dezbatere la Oxford caracterul oribil al lui „Dumnezu” în vechiul testament, despre care ai zis că-i dur și crud. Vezi aceeași cruzime în natură?
Da, și Darwin a remarcat asta. Selecția naturală este un proces nemilos. Produce o frumusețe extraordinară, iar Darwin a dat exemplul unui leopard care vânează sau un leu, un ghepard. Și frumusețea unei antilope pe care o urmăresc. Toate sunt create într-un mod superb, mașinării de alergat aerodinamice, iar motivul pentru care sunt atât de mișto create este pentru că selecția naturală de-a lungul generațiilor a ucis cu cruzime acele antilope care nu erau îndeajuns de rapide, sau leii, leoparzii și gheparzi care la fel nu au fost destul de ageri. Deci este un proces foarte crud. Nu are considerente pentru sentimente, pentru durere sau suferință. Doar se întâmplă.

Se poate spune același lucru și despre corpul uman, este un design perfect?
Nimic nu este perfect. Este ca și cum un inginer, în loc să i se permită să înceapă cu o masă de lucru goală și să creeze ceva proaspăt, a fost întotdeauna forțat să ia ceva care deja există și să-l modifice. Pas cu pas. Deci îți poți imagina, să zicem, că dacă un motor turboreactor ar fi trebuit să evolueze de la elice pas cu pas ce dezastru ar fi fost. Există multă greșeală în corpul uman.

Faptul că obișnuiam să mergem în patru labe la origine și nu o mai facem. În ciuda variatelor probleme cu durerea de spate și lucruri de genul. Suntem bipezi care mergem drept, dar nu suntem făcuți de la zero în modul în care au fost străbunii noștri creați să meargă-n patru labe.

Crezi că putem să scuzăm religia dacă ajută oamenii să treacă prin viață? Eu nu cred că lumea este atât de groaznică, dar pentru cei care cred asta?
Cred că ai putea să-ți construiești un caz că, în cazul în care viața ta este în totalitate mizerabilă sau că ești terminat de sărăcie, să te îndrepți către o credință supernaturală este singurul lucru pe care îl mai ai. Mi se pare trist că oamenii trebuie să se îndrepte către ea, bănuiesc că poți să te apuci de droguri sau altceva în schimb.

Este de datoria noastră să impunem secularismul pentru că în Vest credem că știm noi mai bine?
Nu-mi place ideea de a impune nimic, prefer să las oamenii să gândească pentru ei, iar în cazul științei, trebuie doar să o prezinți. Este acolo și este al naibii de convingătoare. Bănuiesc că sora ta are telefon mobil, cum crede că funcționează el? Este știință! Mașinile funcționează datorită științei. Avioanele zboară datorită științei! Nu zboară pe un covor magic sau ceva de genul. Este înconjurată de o lume în care orice face, tot ce atinge este creat pe baza științei. De asta funcționează, dar nu sunt în favoarea impunerii dictatoriale.

Ai un nou proiect pe vine?
Da, o carte pentru copii. O versiune pentru copii a The God Delusion. Ateism pentru copii, numit provizoriu Outgrowing God. Este o încercare de a rupe ciclul în care copiii sunt automat religioși fie că le place sau nu asta, pur și simplu prin moștenirea religiei de la părinții lor. Sper ca cei mici să citească această carte și apoi să realizeze că nu există Dumnezeu. Ai putea să-i dai o copie surorii tale.

Acest articol a apărut inițial pe VICE AU.