Să mă dezbrac nu a fost cel mai greu lucru când făceam striptease

Prima oară este o serie de articole și podcast-uri care explorează sexualitatea, sexul si perversiunea cu inocența curioasă a unui virgin. Știm cu toții că „prima oară” e mai mult decât despre cum ți-ai tras-o. De la experimentele cu perversiuni la noutăți sălbatice, fiecare din noi are parte de mai multe prime dăți în dormitor – așa ne și bucurăm de sex, nu?

Săptămâna asta, discutăm cu Holly Darling despre prima ei experiență de muncă într-un club de striptease. Poți să urmarești My First Time pe Acast, Google Play, Apple Podcasts, Stitcher sau de unde asculți tu podcast-urile.

Când m-am apucat de striptease, treceam printr-o perioadă în care eram lefteră, mă chinuiam financiar și încercam să supraviețuiesc. Am avut o epifanie într-o zi și m-am gândit: O să devin stripperiță.

Locuiam lângă un club de striptease așa că am decis să văd care e treaba. Nu mai fusesem niciodată într-unul. Am intrat și am dat peste o mare de bărbați în costume. Îmi aduc aminte că m-a luat pe sus cât de frumoasă era tipa de pe scenă și cât de senzual și erotic era reprezentația ei. Am comandat o cinzeacă, pentru că m-am gândit că trebuie să cumpăr ceva, am privit și vorbit cu câteva din fete și apoi am plecat fiindcă nu mă simțeam în apele mele.

Avem multe preconcepții dobândite de-a lungul timpului despre striptease. Eram cu siguranță una dintre acele persoane care credeau că cluburile de striptease sunt locuri periculoase și rele. Credeam că toți de acolo erau victime fiindcă nu aveau altă opțiune.

În ziua când am dat proba, m-am schimbat într-un set de lenjerie sofisticată pe care îl aveam și am dansat pe scenă pe o piesă pusă de ei. Mă gândeam că o să se simtă într-un anume fel, dar nu a fost așa. Credeam că mă voi simți mai dezbrăcată sau expusă decât a fost cazul. După asta m-au angajat. A fost foarte pe față. Mi-au dat niște hârtii la semnat și turele de făcut pentru săptămâna următoare.

Munca acolo a fost foarte diferită de ce credeam inițial. Lucrurile pe care le consideram dificile, cum ar fi partea cu dezbrăcatul, au fost ușoare. Ce a fost greu a fost ca nu realizasem că mă angajasem de fapt în vânzări. Sută la sută din jobul tău ca stripperiță este să abordezi oamenii ca să te vinzi pe tine și brandul tău personal.

Ca să învăț cum să fac asta a trebuit să trec printr-un proces. Mă uitam la alte tipe să văd ce fac ele. Striptease-ul are un efect interesant asupra respectului de sine: vinzi un produs, iar ăla ești tu. Deși banii erau de obicei ai naibii de buni, câteodată aveai și o noapte liberă. Să vezi pe alții care au succes și câștigă bani, când tu ai o noapte mai proastă e greu. Dacă nu faci bani în mediul respectiv te simți bun de nimic.

Prima mea tură a fost chiar ok; am făcut undeva între 275 și 415 de dolari. M-am apucat să abordez oameni și să-i întreb daca vor să danseze. M-am simțit puțin ca-n prima zi de școală. Toate fetele din cabina de schimb se cunoșteau, așa că am stat mai retrasă. Mi se părea cam agresiv sau prefăcut să mă bag în seamă, pentru că uneori poate fi așa, dar cluburile de striptease sunt totuși locurile unde am avut parte de cel mai mult sprijin, camaraderie și susținere ca între surori. Tipele care lucrează acolo sunt femei de afaceri puternice și mame.

Să mă stablizez financiar era cea mai mare grabă a mea. Când eram lefteră tot timpul era ca dracu. Să am în sfârșit niște bani m-a făcut puternică. Credeam că să mă dezbrac pentru bani o să ma facă să mă simt ca un căcat. Am moștenit toată curvo-fobia și presupunerile despre lucrătorii din industria sexului pe care le propagă societatea noastră; judecam oamenii care se foloseau de puterea lor sexuală ca să facă bani. Dar când m-am apucat să lucrez în industria sexului, am văzut că nu era deloc așa.

Acestea fiind spuse, sunt câteva lucruri despre striptease care au fost dificile, în special despre cum încrederea în sine devine atașată de cât de mulți bani faci pe zi. În timp ce dansul în sine era ușor și distractiv, chiar dacă mă obosea fizic, nu eram pregătită pentru munca emoțională cu care vine la pachet de obicei striptease-ul.

Cam la șase luni după ce m-am apucat de asta, m-am mutat la un alt club unde în mare stai la masă cu clienții, cineva plătește pentru timpul tău, iar tu stai de vorbă cu acea persoană. Jobul tău practic este să servești egourile bărbaților cu care vorbești. Trebuie să te prefaci că tu chiar te simți bine, tot timpul, și să debordezi de energie pozitivă.

Bărbații vor să vorbească despre aproape orice. Trebuie să o faci pe tipa care-ți ridică moralul și pe terapeutul și pe prietena. Trebuie să fii empatică, să-i asculți, să-i complimentezi și să-i faci să se simtă bine la nivel personal. Mi s-a părut foarte obositor. Preferam striptease-ul.

Câteodată, ca activist pentru lucrătorii din industria sexului, simți că nu prea poți să discuți despre toate lucrurile care nu îți plac în industrie, pentru că oamenii te întreabă de ce nu-ți găsești alt job. Dar vreau să trăiesc într-o lume unde toți cei care muncesc în industria sexului să se simtă în sigurantă și înteleși la locul de muncă. Îi reducem la tăcere pe oamenii pe care îi judecăm pentru alegerea de a lucra în genul ăsta de joburi.

Sunt foarte îngrijorată despre ce se întâmplă în SUA cu FOSTA. Lucrătorii în ale sexului se pot ajuta reciproc împărtășind informații online. Când m-am apucat de striptease, internetul a fost o unealtă foarte valoroasă pentru mine, și m-a ajutat să mă simt conectată într-o industrie care e cateodată izolantă.

Când m-am apucat de striptease, nu am spus nimănui nimic. Dar faptul că aveam un secret era greu. Ardeam să spun cuiva. I-am spus celei mai bune prietene și eram convinsă că mă va susține. Când i-am spus, reacția ei a fost ceva de genul, „Oh.” Nu cred că mă judeca, dar nu era așa de entuzismată cum mă așteptam eu să fie. Eram dezamăgită că nu era încântată de aventura în care pornisem.

Să muncești într-un club de striptease e ca orice alt job. Sunt zile când e plictisitor și ai colegi pe care nu-i suporți și manageri cu care nu ești de acord. Dar per total, striptease-ul este destul de ok.

Nu e totul perfect. Câteodată conducerea creează un mediu care e foarte stresant pentru femeile care lucrează în el. Când vii să-ți faci o tură, de exemplu, trebuie să plătești o taxă care poate varia între 14 până la 206 de dolari ca să muncești o noapte. Deci înainte ca tura ta să înceapă, esti deja pe minus. Câteodată patronii cluburilor angajează o mulțime de alte fete, deci e multă competiție.

E foarte important să se schimbe percepția despre striptease. Am moștenit o groază de minciuni despre care e problema cu striptease-ul și munca în industria sexului. Ni s-a spus ca e scârbos și că ar fi mai bine ca stripperițele să nu existe; că femeile care o fac sunt vraiște și au o viață grea, iar bărbații care apelează la ele sunt niște dubioși. Adevărul e că reprezentarea asta de tip circotecă nu ajută pe nimeni. Ca orice altceva în viață, striptease-ul e bogat în substraturi.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.