Trenu’ frate cu românu’

CFR-ul a scos luna trecută la înaintare pe Calea Griviței niște trenuri și locomotive, plus o mocăniță montată pe trotuar. Probabil PR, în mod cert ocazie de vizitare și mai ales pozare. La cât din viața românului mediu ocupă un simplu drum cu trenul (mai mult decât prin 1920, conform unui studiu), e normal să avem o relație pasională cu locomotive și vagoane și nași.

Foto: Vlad Brăteanu

Inițial mi-am făcut eu un moft și-am dat o tură cu mocănița și am vizitat vagoane de trenuri istorice de protocol și nu numai. Asta era miercuri și-a fost frumos. Joi, l-am antamat pe Vlad să documentăm foto experiența muzeal-feroviară. Și ce să vezi, se închiseseră majoritatea vagoanelor de tren de epocă. Fix alea desprinse parcă din schetch-urile după Ion Luca Caragiale. Pentru că se fură domne, au furat, animalele. Asta fu explicația oficială. Codru, frate cu românu’ care-a furat ca-n codru din vagoanele de epocă. Trist. Oricum, chestia foarte amuzantă era în continuare interacțiunea om-tren.

Peroanele unu și doi din Gara de Nord au beneficiat de un căcălău de fotografi familiști amatori care nu au ratat niciun unghi pentru pozat plozii entuziasmați de trenurile expuse. În poza de mai sus, cazul fericit al unei mămici care nu a trebuit să stea la coadă pentru a-și trage în poză cei doi copii care s-au executat cuminți și s-au pozat în mod ordonat.

Alți copii, alt joie du vivre feroviar autentic. Probabil asta este cea mai cuminte poză cu persoane în budă de pe tot site-ul vice. Uneori fericirea este un weceu bleu dotat cu tot ce-i trebuie unui tren de lux & protocol.

Care tren chiar arăta foarte bine. Și uite că nu se furase chiar tot, adică mai exista și combina aia de muzici. Sau poate era doar o carcasă de combină muzicală, pusă acolo la impresii și eventual la derută. Acu, dacă stau să mă gândesc mai bine, cred că totuși ar fi trebuit să fie o combină muzicală și în budă. Cu magazia de CD-uri plină de Vivaldi și Fuego.

Pe peron un tănâr cuplu s-au pozat cu schimbul. Chestia foarte mișto este că din toate locomotivele cu aburi (erau vreo trei), două încă erau în stare de funcționare și ajunseseră pe proprii lor cărbuni până în gară. Momentul ăsta ar fi mers mult mai bine dacă s-ar fi auzit din boxe XXL-ul lui Mylene Farmer.

Ce legătură a existat între Mircea Eliade și căile ferate este greu de precizat (nu mi-l amintesc de prin romane și nuvele să fi fost un trainspotter sau călător fercvent cu trenurile), dar locomotiva care-i poartă numele a fost cel mai mare fitness device din capitală. Nu doar pentru nenea ăsta, ci pentru oricine avea chef de o incursiune în măruntaiele fieroase ale lui Mircea E.

Acilea ne reunim, complet accidental cu familia care se poza la tren. Mediu de lux, tren pentru securiști nomenclaturiști și loc numai bun de popoas și arătat cu dejtu pe hartă. Copiii ăia chiar erau cuminți. Cred că tatăl căuta Dorohoiul. Eu cel puțin asta aș fi căutat pe hartă.

Altă familie radiind de fericire feroviară. Pe bune, e cât se poate de autentică bucuria lor. O fi ceva legat de senzația de putere masculină care emană din locomotive. Nu știu, eu mi-am făcut un selfie cu telefonul ăla și probabil eram mult prea blazat ca să mă mai bucur plenar de statul în scaunul vatmanului de tren.

Doi adolescenți, o locomotivă și niscaiva butoane. Logic, unu’ a găsit ceva în ce să-și bage degetul. Aș face o glumă despre Corina Chriac călcată cu trenul, dar am mai făcut una cu Angela Similea și nimeni nu a înțeles. Deci, ca să fie clar: Corina Chiriac NU a fost călcată cu trenul. Nu încă.

Copiii ăștia răsfățați care nici selfie nu-și pot face. Trebe apreciat elanul cam acrobatic al bunicului.

Astea le-a văzut doar Vlad, eu aș fi fost curios ce scrie într-un itinerar de traseu CFR. Poate e ceva pe acolo ce trebuie modificat, poate se cere vreo rută ocolitoare.

Mdap, de final iaca un fel de money shot foarte CFR: trenul, care deși este staționat la peron, lasă impresia că se deplasează cu iuțeala gândului.

Citește alte materiale cu bătaie CFR:

Ghid de comunicare interpersonală cu naşul

Expoziţia muzeelor: Trenul Regal

Ghidul spelunca: Bombele de la Gara de Nord