Arta psihedelică din mucegai e fix ce-ți trebuia ca să vezi ceva frumos azi

Articolul a apărut inițial în VICE US.

Când te uiți la clipul Growths, al artistului multimedia Felix Kalmenson, te simți ca pe un trip de acid la cinema. Culorile se amestecă în tipare ciudate și vibrante, care par să acapareze imaginile sacadate. Pe ecran mai apare câte o față familiară sau o parte a corpului, doar pentru un moment, absorbite rapid de petele de culori.

Scurtmetrajul a fost făcut prin cultivarea mucegaiului de la niște căpșuni în putrefacție pe filmul unei casete VHS cu trailerul The Sisterhood of the Traveling Pants 2, din 2008. Cu cât mucegaiului creștea, degrada filmul cu pattern-uri psihedelice, ce păreau niște pete de ulei. Dacă ți se pare că experimentarea puterii distructive a mucegaiului sună a proiect de liceu, să știi că e intenționat. Growths reflectă trendul în creștere de BioArt sau artă făcută cu țesut viu, bacterii sau alte organisme vii.

Kalmanson nu este primul care să combine arta cu știința. Artista Anicka Yi a colaborat cu o echipă de biologi moleculari și chimiști judiciari pentru expoziția ei din 2017, Life Is Cheap, de la Guggenheim. Ea a prezentat două diorame vii: bacterii crescute în agar (geloză), substanță procurată din cartierul chinezesc din Manhattan și o colonie de furnici, expuse unei substanțe speciale cu care au fost pulverizați și vizitatorii muzeului, „creând posibilitatea de a experimenta un psihic comun între furnici și oameni”, conform descrierii expoziției. Alți artiști au folosit albine pentru a repara artefacte și au cultivat tipuri colorate de bacterii pe post de pigmenți naturali.

Incursiunea lui Kalmenson în arta bio a fost inițiată de un apel deschis către artiști și regizori din partea colectivului din Toronto, Exploding Motor Car. „O grămadă imensă de trailere vechi pe casete a fost procurată de grup din depozitul unui cinema local” a spus el pentru VICE. „Artiștii au fost invitați să ia filme la întâmplare și să le altereze așa cum cred ei de cuviință.”

Artistul lucra la National Film Board of Canada

, unde preda tehnici timpurii de animație și experimenta acasă cu metode noi de a perturba imaginea filmului din vremea respectivă. Pentru acest proiect, el a spus: „am experimentat cu diferite tehnici, dar m-am hotărât să acopăr pelicula de film cu emulsie de căpșuni putrede, după care le-am etanșat în casolete. Combinația de căldura și umezeală, plus aciditatea căpșunilor s-au dovedit a fi ideale pentru inducerea mucegaiului."

Kalmenson a spus că a durat cam două săptămâni ca mucegaiul să crească, însă situația se prezenta bine chiar din prima săptămână. După ce mucegaiul a crescut la „un nivel satisfăcător”, el a deschis containerele, a curățat ciuperca de pe pelicule, cât să permită luminii să treacă și ca filmul să fie scanat. „Laboratoarele nu au vrut să accepte peliculele, pentru că erau prea grunjoase și miroseau prea urât și riscau să strice echipamentul, așa că am scanat meticulos fiecare cadru (și au fost peste o mie) cu un scanner de film împrumutat de la o prietenă generoasă, fotografa Sarah Bodri, după care am lipit digital imaginile.”

Pattern-urile rezultate indică amprenta mucegaiului. Culorile sângerează și dezvăluie un curcubeu colorat. Evidențiază modelele de creștere remarcabil de complexe ale acestor organisme fascinante și neînțelese.

Sunt sigur că nu ai mai văzut varianta asta a filmului The Sisterhood of the Traveling Pants 2.

Urmărește-o pe Anna Marks pe Twitter.