Cum e în Moldova sărbătoarea care la noi s-a lăsat cu grătare, bătaie-n cimitir și cruci rupte
Fotografie de Elena Ceban

FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Cum e în Moldova sărbătoarea care la noi s-a lăsat cu grătare, bătaie-n cimitir și cruci rupte

Paștele Blajinilor, sau al morților, e tipul ăla de sărbătoare păgână care a prins și a rămas pe la ortodocșii din estul Europei.
Răzvan Băltărețu
Bucharest, RO

Dacă e vreme frumoasă la Iași, de Bobotează, o să vezi picnic pus în așteptarea apei sfințite. Anul ăsta a fost urât, dar în 2016 au fost scoase în lume toate bucatele alea bune făcute de Crăciun. Mă rog, nu asta e important, ci că există o sărbătoare în care sunt pomeniți morții și e o scuză excelentă pentru a face un picnic printre morminte și cruci, ca la Bobotează.

Anul ăsta a fost cu atât mai interesant în România, că vreo 150 de persoane, femei și bărbați, s-au luat la bătaie în Cimitirul Nordic din Focșani. Au fost potoliți cu jandarmi, dar nu înainte să rupă cruci și să uite de grătarele pentru care s-au adunat acolo. Totuși, n-a fost așa urât ca la alții.

Publicitate

La vreo două zile după momentul ăsta am găsit pe Instagram o poză despre Paștele Blajinilor în Republica Moldova de la Elena Ceban. I-am cerut mai multe, ca să vezi și tu cum se întâmplă lucrurile astea pe la alții, și mi-a povestit câte ceva despre pomenirea morților la ei.

Satul în care a făcut ea fotografiile astea e Hiliuți, la aproape 200 de kilometri distanță de Chișinău, dar ceva mai aproape de granița cu România decât e capitala Moldovei. Sărbătoarea se mai numește și „Lunea Morților" și începe din ajun, când femeile ies să vopsească gardul cimitirului și să facă curat. Totodată, sunt adunate lalele și se pune vinul în sticle ca să fie dus la cimitir. Pe la ora 12 majoritatea celor din sat sunt deja la „întâlnirea" cu morții.

În cimitir se intră pe poarta principală, deoarece în credința populară se crede că îngerii celor decedați stau și-și așteaptă rudele. Ca mai toți din estul Europei, se întristează dacă n-au vin vizitatorii și așa e justificată prezența alcoolului. Apoi, sunt făcute 24 de pomeni pentru că morții au de trecut 24 de trepte până în Rai. Treaba cu pomana e obișnuită și în România, în special la sărbătorile de peste an dedicate morților. Când se bea vinul, la sfârșit se toarnă câteva picături pe mormânt, să bea și mortul, că poate n-au baruri pe lumea cealaltă.

În rest, e cum te-ai aștepta. Oamenii se întâlnesc ca să-și mai amintească unii de alții, să bârfească și să se plângă de greutățile vieții. Mai trebuie să știi că-n Republica Moldova sărbătoarea asta a prins cel mai bine. Ziua de luni de după duminica Paștelui Blajinilor, adică la o săptămână după Paștele clasic, e zi liberă. Altfel, în comunism sărbătoreau în weekend, duminica, deși biserica zice că nu-i frumos, dar lunea era zi lucrătoare, iar regimul nu era chiar prietenos cu credințele astea.

Publicitate