Am devenit traficantă de droguri în izolare ca să-mi pot întreține fetele

Mandy e o mamă singură în vârstă de 35 de ani și, în mod normal, lucrează ca graphic designer. Când a început carantina, în martie, proiectele de design i-au căzut și avea nevoie de o nouă modalitate de a face bani pentru a-și întreține cele două fiice. A hotărât să înființeze o afacere prin care să vândă produse comestibile pe bază de canabis și hașiș: „National Hashish Service” (NHS).

Salut, Mandy! Știu că ești graphic designer la bază. Cum ai început să vinzi canabis?
În martie, când nimeni nu știa ce va însemna carantina sau că se vor închide granițele, am folosit ultimele economii ca să cumpăr niște hașiș de calitate. A fost o decizie impulsivă, dar m-am gândit că va fi o investiție bună, mai ales că eu fumez destul de des hașiș.

Așadar, aveai acasă un depozit mare de haș…
Da. După ce l-am cumpărat, m-am trezit că fumam mai mult decât în mod normal. Zilnic, gen! De cum mă trezeam! Băgam prăjituri cu hașiș noaptea. Sunt mamă singură și trebuia să fac școala cu fetele acasă. N-aveam nicio șansă să fac asta trează.

Când ai început să vinzi?
Am început să primesc tot mai puține proiecte în regim de freelancing. Pentru că aveam atât de mult hașiș, am hotărât să vând ce mai aveam ieftin. Nu mă interesa să fac profit maxim, dar măcar să-mi dublez banii. Mi-am numit afacerea, în glumă, „National Hashish Service”. Voiam să fac și un design de logo, dar m-a luat paranoia că poate mă găsește poliția.

National Hashish Service?
Da. Aveam o misiune, le livram canabis persoanelor care aveau nevoie de el în carantină. Am vrut să demonstrez că e mai puțin important să faci bani decât să ai grijă de cei din jurul tău.

Le-am trimis pachețele gratuit persoanelor care știam că au probleme mari cu banii din cauza carantinei sau celor care erau deprimate pentru că își pierduseră jobul. Le-am trimis cadouri surpriză unor vechi prieteni, doar ca să-i înveselesc. A devenit un fel de hobby. A fost o perioadă ciudată carantina.

Foarte ciudată. Ți-a fost ușor să vinzi canabis prin poștă?
N-am cumpărat niciodată de pe dark web și nu aveam idee cum să-l trimit prin poștă în siguranță, așa că am imporovizat cu bandă adezivă și bucăți de plastic și cutii vechi de cereale. Eram mereu drogată și paranoică, așa că m-au trecut toate transpirațiile când am pus primele colete la poștă.

Pentru al doilea val de livrări, m-am trezit devreme, m-am echipat și mi-am pus casca de bicicletă și am mers până la niște cutii poștale din alte sectoare. Orașul era mort, totul era gol. Am vândut jumătate din ce aveam și restul am dat gratis prin National Hashish Service.

Ce s-a întâmplat apoi?
Deja nu mai aveam proiecte, ca toată lumea. Prieteni de-ai prietenilor mi-au zis că ar fi interesați să cumpere și ei. Și aveam nevoie de bani. Banii pe care îi luasem pe jumătatea din marfă vândută mă ajutaseră să plătesc facturile și să cumpăr mâncare. Așa că, am dat o parte din ei pe încă niște hașiș, pe care l-am vândut la preț normal, pentru că deja nu mă descurcam. Am câștigat două mii de lire.

La sfârșitul lunii mai, nu aveam niciun job stabil. Așa că am cheltuit profiturile iar pe hașiș. Nu făceam nimic altceva decât să stau cu fetele, să mă uit la Netflix, să mă bronzez și să fac pachețele cu canabis.

Cum ai ajuns să vinzi produse comestibile?
Cunosc un tip care face astfel de produse. E un tip foarte de treabă care are mulți clienți. Pierdusem un client mare pe partea de graphic design, așa că aveam nevoie disperată de bani. Eram deja anxioasă.

Tipul care face prăjiturele mi-a făcut o reducere ca să mă ajute și așa am început să vând produsele lui.

Câți clienți ai?
Între douăzeci și treizeci clienți fideli și vreo șase persoane cărora le dau chestii ieftin sau gratis pentur că nu au job. Clienții mei sunt mulțumiți pentru că au fumat zilnic în timpul carantinei și le-a fost confortabil să le livrez.

Fiecare cheltuie cam o sută de lire pe lună pe asta. Așa că am făcut un profit net de 1 500 de lire pe lună.

Nu te-ai temut că o să fii prinsă și pedepsită pentru asta?
Mai mult mi-am făcut griji să nu fiu evacuată din casă. Am mai vândut iarbă în facultate câteva luni și apoi încă o dată, după câțiva ani.

Nu te-a deranjat că încalci legea, fiind mamă?
Nu cred că fac nimic greșit. E un drog inofensiv. Toată lumea a băut alcool în carantină și nimeni n-a zis nimic.

Sincer, mi-am făcut un pic griji pentru fetele mele, la gândul că aș fi prinsă. Dar am clienți foarte ok, foarte discreți, majoritatea au familii. În plus, nu am avut de ales. Trebuia să fac bani cumva. Fetele nu știu nimic, o să le spun când împlinesc 21 de ani fiecare.

Acum ai mai multe proiecte de graphic design?
Da. Nu ca înainte. O să continui să vând produse cu hașiș, e o afacere mișto, socială și profitabilă. Mulți clienți de ai mei mi-au zis că acum beau mai puțin alcool. În orice caz, e o ușurare că au început să vină proiecte. Nu vreau ca traficul să fie jobul meu principal. E mai puțină presiune așa. Fac și eu ce pot. Cred că mamele singure ar trebui să conducă țara asta, nu tații care lipsesc din propriile familii.