Iată de ce îți place să asculți anumite melodii, deși nu le înțelegi versurile

De la muzica electronică franțuzească la muzică indie japoneză, de la K-pop și jazz spaniol, oamenii ascultă multe melodii ale căror versuri nu le înțeleg. Se pare că faptul că nu înțeleg limba nu îi împiedică să și fredoneze versurile, cum a făcut toată planeta cu „Macarena” sau „Despacito”. Multe persoane nu vorbesc engleza, dar „Sweetest Pie”, de la Megan Thee Stallion și Dua Lipa, e în topurile muzicale din toată lumea.

Se pare că pe ascultători nu îi interesează neapărat versurile, mulți nici nu caută să vadă ce înseamnă. Și pot aprecia maxim muzica fără să le înțeleagă.

Oare de ce?

„E un răspuns complicat”, a zis etnomuzicologa Lisa Decenteceo, care predă muzicologie la Universitatea Diliman din Filipine, și a adăugat că totul pornește de la „simbolismul sunetului”.

Decenteceo a explicat că simbolismul sunetului se referă la studiul relației dintre cuvinte și sensul lor. Nu are legătură doar cu muzica. De exemplu, specialiștii în marketing pot folosi simbolismul sunetului în strategia lor de a găsi nume de branduri atrăgătoare. În muzică, la fel ca și în branding, e important cum sună un cuvânt mai mult decât ce înseamnă. 

„În majoritatea timpului, când ascultăm muzică într-o limbă străină, ne bucurăm de versuri ca sunet, și nu ca cuvinte”, a zis Thea Tolentino, profesoară de muzică și terapeut muzical din Melbourne. Așa se explică de ce suntem uneori atrași imediat de un cântec, chiar dacă nu îi înțelegem versurile.

Deși cultura sau experiențele personale afectează reacțiile oamenilor la diverse stiluri muzicale, Tolentino a explicat că sunt folosite anumite tehnici ca să transmită anumite stări. Una dintre ele e gama sau seria de note, tonuri sau intervale care divizează octavele.

„De obicei, cântecele într-o gamă majoră sună vesel, pe când cele într-o gamă minoră sună melancolic”, a zis ea.

Creierul uman e făcut să reacționeze la sunet, a adăugat Tolentino. Printr-un proces special, de antrenare a frecvenței, „creierul ne sincronizează respirația, mișcările, chiar și activitățile neuronale cu sunetele pe care le auzim”.

De aceea e bună muzica rapidă pentru alergat sau muzica melodică pentru yoga.

Decenteceo, etnomuzicologa, a explicat că muzica influențează textul, de la felul în care sunt cântate cuvintele până la felul în care e folosită vocea – dacă e răgușită sau ascuțită.

Mai sunt importante și lucrurile care însoțesc cuvintele. „Elementele care țin de sunet și muzică precum înălțimea notelor, melodia, armonia, timbrul și amplitudinea au un efect afectiv, emoțional, psihologic, cognitiv și chiar fizic asupra ascultătorilor. Muzica adaugă sens și dimensiune versurilor prin toate aceste elemente”, a zis Decenteceo.

„Elementele astea eliberează cuvintele”, a citat Decenteceo din cartea The Sound of Nonsense de Richard Elliott.

„Cântecul eliberează vocea de povara de a spune ceva care să aibă sens”, a zis Decenteceo. Cu alte cuvinte, elementele muzicale precum gama și melodia se combină cu sunetul cuvintelor și creează un sens independent de definiția acestora din dicționar.

De aceea, e important să înțelegi muzica ca pe relația dintre aceste elemente muzicale.

Dacă versurile sunt doar o parte a muzicii, atunci și muzica însăși e doar o parte din ceva mai mare, cum ar fi imaginea unui muzician sau artefactele subculturii unui anumit gen muzical – precum petrecerile și festivalurile. Toate acestea îi conferă sens unui cântec.

Bineînțeles, asta nu înseamnă că lingvistica versurilor nu e importantă. Tolentino a explicat că, în terapia prin muzică, versurile sunt instrumente puternice care îi ajută pe oameni să își recunoască emoțiile, să le exprime și să reflecteze asupra lor. Decenteceo a adăugat că totuși e important să fii atent/ă la mesajele problematice din versurile cântecelor.

Dar, per total, Decenteceo a zis că atracția instinctivă a oamenilor față de muzică e valoroasă, fie că aceștia înțeleg sau nu cuvintele.

La urma urmei, muzica e un limbaj universal.