S-a dovedit că de la marijuana nu ajungi la droguri grele

Se apropie alegerile în America și marijuana e iar pe buzele tuturor. Sunt șanse să se legalizeze în alte cinci state. Ca de obicei, politicienii conservatori au început iar să răspândească mizeria aia cum că marijuana deschide calea spre alte droguri mai periculoase. Dar au apărut tot cercetări care dovedesc nu doar că teoria asta e incorectă, ci și că iarba îi poate ajuta pe oameni pe scape de dependența de alte droguri, nu să se apuce de ele.

La suprafață, teoria pare rezonabilă. La urma urmei, nu există aproape deloc heroinomani care să nu fi începutul consumul de droguri cu marijuana, iar fumătorii de marijuana au de 104 ori mai multe șanse să ia cocaină decât cei care n-au încercat iarbă.

Și totuși, după cum ne reamintesc constant oamenii de știință, corelația nu e același lucru precum cauzalitatea. De exemplu, numărul de persoane ucise anual de câini se corelează aproape perfect cu creșterea veniturilor online de Black Friday. Iar creșterea diagnosticelor de autism se corelează puternic cu creșterea vânzărilor de alimente organice. E tehnic posibil ca un al treilea factor să cauzeze ambele conexiuni aparent hazardoase. În orice caz, e complet neplauzibil ca aceste conexiuni să fie cauzale. Sunt cele mai mari șanse să fie întâmplătoare.

În ce privește corelarea specifică a marijuanei cu consumul de alte droguri, mai puțin de jumătate dintre americanii cu vîrsta peste 12 ani au încercat marijuana, în timp ce mai puțin de 15 procente au luat cocaină și mai puțin de două procente au utilizt heroină, conform ultimului sondaj National Household Survey on Drug Use and Health. Și procente mult mai mici dintre ei devin dependenți de drogurile respective: doar 10 până la 20 de procente dintre cei ce încearcă alcoolul și alte droguri devin dependenți de ele.

Dacă marijuana ar cauza consumul altor droguri, majoritatea consumatorilor ar trebui să continue cu substanțe mai periculoase. Dar nu fac asta, Cifrele arată că utilizarea de marijuana e mai mult un filtru care nu lasă să treacă decât foarte puțini oameni.

Deși există puține studii pe șobolani care sugerează că utilizarea de marijuana le face pe rozătoare să ia mai multă heroină sau cocaină atunci când le sunt oferite, toate au o problemă fundamentală. Majoritatea șobolanilor nu sunt atrași de THC, ingredientul principal din marijuana. Deci trebuie injectați cu forța. În schimb, șobolanii abia așteaptă să primească o doză de coca sau de opioide.

În orice caz, și stresul de a fi injectat, în mod repetat, cu un drog care te face anxios și paranoic, e un factor cunoscut care crește riscul de dependență. Și, bineînțeles, nimeni nu-și injecteză marijuana. Practic, aceste studii sugerează că șobolanii stresați au un risc mai mare să devină dependenți decât șobolanii care aleg să consume iarbă. Un studiu recent pe maimuțe sugerează că animalele care sunt forțate să ia marijuana nu sunt deloc atrase de heroină, iar maimuțele sunt mult mai asemănăoare cu oamenii decât șobolanii.

Având în vedere aceste lucruri, să zici că marijuana deschide calea spre alte droguri e ca și cum ai zice că melodiile de leagăn deschid calea către muzica punk. Da, toți iubitorii de muzică ascultă prima oară cântecele de leagăn, dar după aceea aleg muzica preferată în funcție de mediul în care trăiesc, de educație și de anturaj.

Orice pasionați ai oricărei activități tind să încerce o varietate de experiențe similare. Iubitorii de vin nu rămân doar la Pinot Noir, iar iubitorii de artă nu rămân doar la Picasso. Același lucru e valabil pentru consumatorii de droguri: oamenii își dezvoltă gusturile în funcție e contextul biologic și psihologic.

Mai departe, la fel ca în cazul altor forme de comportment compulsiv, motivul pentru care o activitate se poate transforma dintr-o sursă de bucurie și relaxare într-o nevoie disperată nu e nepărat inerent experienței. Nimeni nu sugerează că ar trebui să interzicem săpunurile pentru că unii oameni ajung să se spele pe mâini obsesiv. Dar facem chestia asta cu drogurile.

Ideea că marijuana deschide calea spre alte droguri ne împiedică să înțelegem dependența. Trebuie să încercăm să înțelegem ce se întâmplă cu puținii consumatori care devin dependenți. O mare proporție dintre persoanele cu dependențe – cel puțin jumătate sunt depenente de mai mult de o substanță.

Asta sugerează o înclinație de a căuta evadări în general: dacă ai descoperit că utilizarea unei substanțe îți cauzează probleme, de ce ai încerca alta care să înrăutățescă lucrurile? În mod frecvent, persoanele cu dependențe încearcă multe clase diferite de droguri – stimulenți, psihedelice, antidepresive – o varietate care nu are niciun sens dacă e alimentată de un drog care modifică creierul și nu de o persoană care caută cea mai bună modalitate de a-și explora conștiința.

De fapt, un motiv comun pentru care oamenii caută o evadare e faptul că suferă de o boală mintală care îi face să se simtă deconectați sau nefericiți. Peste jumătate dintre persoanele cu dependențe au tulburări psihiatrice.

Aproape toate bolile mintale sunt asociate cu un risc mai mare de dependență, de la deficitul de atenție la schimbările de stare, anxietate sau schizofrenie. În mare majoritate a cazurilor, problema psihiatrică nu e cauzată de drog, iar studiile care analizează tranziția tinerilor in copilărie spre maturitate au dovedit în mod repetat că cei care dezvoltă dependențe tind să aibă probleme emoționale sau de comportament vizibile încă de la grădiniță. Asta sugerează că riscul de a dezvolta dependențe e genetic sau contextual, la o vârstă fragedă.

E crucial faptul că natura problemelor care predispun oamenii la dependențe variază mult – nu există un singur tip e personalitate adictivă care face oamenii vulnerabili. De exemplu, riscă să dezvolte dependențe și copiii timizi, anxioși și retrași, dar și cei explozivi și impulsivi.

Un alt factor critic sunt traumele copilăriei. Fiecare expunere la stres extrem crește riscurile: de la abuz fizic, sexual sau emoțional până la neglijare, pierderea părinților sau asistarea la dezastre, cu cât un copil experimenteză mai multe traume, cu atât cresc șansele să devină dependent de ceva. De exemplu, un studiu a descoperit că copiii care au fost expuși la patru sau mai multe tipuri de experiențe adverse în copilărie au de 700 de ori mai multe șanse să devină alcoolici, în comparație cu cei care nu au suferit experiențe negative. Cât despre fumat, cei expuși la patru sau mai multe evenimente traumtizante aveau un risc de două până la patru ori mai mare să se apuce decât cei care fuseseră scutiți de astfel de experiențe.

Și statutul socioeconomic poate afecta riscul de dependență. Din păcate, cei care riscă să devină dependenți sunt săracii. Cu cât ai mai puțini bani, ai un risc mai mare să devii dependent de droguri.

Nu marijuana deschide calea spre dependență, ci traumele, bolile mintale și problemele economice. Majoritatea persoanelor care fumează iarbă nu devin dependente nici de iarbă, nici de alte droguri. Dependența e o relație între o persoană, genetica sa, experiențele sale din copilărie, mediul ei socil și economic și o substanță sau o activitate. Nu toate persoanele dependente au toți factorii de risc și nu toți cei vulnerabili vor deveni dependenți.

Și pentru că utilizarea de marijuana e asociată cu mult mai puține consecințe negative decât alte droguri, cercetătorii au suspectat ani de zile că mulți consumatori de heroină și cocaină folosesc canabis ca să-i ajute să scape de dependență. Statisticile sugerează că fumătorii de crack mai în vârstă înlocuiesc, treptat, fumatul de cocaină cu fumatul de canabis, iar fumătorii tineri aleg să fumeze iarbă după ce văd efectele negative ale consumului de crack la frații lor mai mari sau la părinți.

Vezi documentarul VICE despre industria de reabilitare:

Două studii mai noi sugerează că marijuana poate fi folosită pentru tratarea dependenței de opioide și alcoolism. Primul a analizat ce se ntâmplă dacă adaugi THC la medicamentele anti-opioide. Se pare că THC-ul nu a îmbunătățit retenția tratamentului, dar a redus simptomele de sevraj. Al doilea a analizat consumatorii de marijuana din Canada și a descoperit că 87 de procente foloseau iarba ca să înlocuiască alcoolul. 52 de procente au spus că i-a ajutat să reducă consumul de alcool, iar 80 de procente au spus că au renunșat la o mare parte din medicamentele de durere.

Ideea că marijuana deschide calea spre dependența de alte droguri ne împiedică să profităm de calitățile ei medicale și să analizăm adevăratele cauze ale dependenței. Dacă nu căutăm alte soluții, o să batem pasul pe loc și o să blamăm în continuare un țap ispășitor greșit.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre iarbă:
Iarba medicinală nu-ţi legalizează cuiul cel de toate zilele
De ce e important să se legalizeze iarba în UE
De ce am renunțat la iarbă