Oamenii au ieşit în stradă ca să nu respiri asfalt

Sâmbăta asta au ieşit zeci de mii de oameni în stradă, din 35 de oraşe, ca să ceară oprirea defrişărilor excesive şi ilegale din România, sub scandarea „Uniţi, luptăm, pădurile-apărăm!" Am ieşit şi eu cu ei la Bucureşti, fascinat că militanţi pentru Roşia Montană şi anti-fracturare mărşăluiesc împreună cu Daci Liberi, activişti pentru câini şi studenţii de la Medicină care vor salvarea Institutului Cantacuzino.

Oamenii au fost aţâţaţi de o anchetă, în care se arată cum compania austriacă de tăiere şi prelucrare a lemnului Schweighofer cumpără lemnele tăiate ilegal din pădurile româneşti. CEO-ul aceleiași companii a trimis și o scrisoare prim-ministrului în care amenința că schimburile economice între Austria și România vor fi afectate, dacă nu va fi modificat Codul Silvic cum vor ei.

Proprietarul companiei, Gerald Schweighofer, a fost atât impresionat de mişcările de stradă de la noi, încât a produs şi un clip în care îţi arată ce curat merge afacerea lui. Pare cam la fel de autentic ca filmele făcute de la lanţurile de fast food, în care-ţi arată cât de proaspete sunt alimentele care ajung toxice în burgerul tău. Pe 23 martie, Președintele Iohannis a retrimis legea în Parlament, şi de atunci a rămas în aer.

Când am ajuns la intrarea din Herăstrău, de unde urma să plece lumea, erau 1500 de protestatari, dar până la Guvern s-au făcut trei mii. În ciuda acuzaţiilor făcute de unii că a fost protest PSD-ist anti Iohannis, oamenii scandau „Toate partidele, ne-au tăiat pădurile!" şi „Jos guvernul!"

La fel ca la mitingurile Roşia Montană din 2013, bicicliștii și mamele cu copii în cărucior conduceau marşul.

A fost genul ăla de protest care creştea exponenţial, se ridicau oameni de la mese, de la Mcdonald's-ul de pe Buzeşti şi se alăturau marşului, pe scandarea „Pas cu pas/Pădurile le-ați ras!".

În jur de cinci mii de oameni au ajuns în fața Palatului Cotroceni, unde erau așteptați de un cordon de jandarmi relaxați. Dacă era la birou, Iohannis sigur a auzit scandările de „Dacă vrei să-ți păstrezi slujba, nu te mai juca cu drujba!" și „Iohannis – trezește-te!".

Acolo am vorbit cu activista Claudia Apostol, una dintre militantele pentru Roșia Montană, care mi-a spus că principala asemănare dintre cele două cauze de protest sunt „intervențiile agresive ale unei corporații în procesul legislativ". Adică, la fel cum înainte se făcea Legea Minelor la presiunea unei corporaţii miniere, acum se modifică Codul Silvic la presiunea unei corporaţii de prelucrare a lemnului.

Apoi, am ajuns la Institutul Cantacuzino, unde s-au ținut discursuri de susținere a studenților care luptă împotriva desființării acestuia și li s-a promis ajutor din partea străzii. S-a strigat „Uniți salvăm Cantacuzino!" și „Sănătate, nu păduri tăiate!"

Ultima oprire a fost șoseaua dintre Parlament și Ministerul Mediului, unde oamenii s-au așezat pe asfalt, ca-n 2013, și au scandat „Ale ale, parlamentul vinovat, pentru codrul defrișat!" cu privirea îndreptată spre clădirea aleșilor. În jurul orei 21, ultimii au plecat spre case, la fel și jandarmii care, pentru prima dată pe 2015, n-au amenințat, nici nu au efectuat legitimări, dovadă că, unde-s mulţi, garda păleşte. Protestul s-a încheiat cu aceeași strigare care i-a ținut pe oameni împreună „Uniți, luptăm, pădurea apărăm!".

Între timp, Guvernul Ponta a anunțat că a sesizat DNA în privința afacerilor companiei austriece, iar președintele Iohannis a promis că va discuta problema tăierilor ilegale în următoarea ședință CSAT. Dar activiștii spun că aceste măsuri nu sunt altceva decât praf în ochii celor supărați și că vor insista ca revendicările lor să fie luate în seamă de autorități.

Citeşte mai multe despre defrişări:
Flashmob la sediul PSD pentru oprirea defrişărilor Peste un milion de arbori au fost tăiaţi în Bucureşti în ultimii ani Mai taie din ele, dă-le dracul