Autoritățile se întorc împotriva războiului cu drogurile

Fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, spune că e timpul ca prohibiția drogurilor să se încheie. Foto de Eric Roset

Un număr record de persoane folosesc droguri. Fermierii cultivă mai multă heroină decât au cultivat vreodată, iar organizațiile infracționale fac atâția bani din vânzarea de narcotice ilegale încât profiturile lor le depășesc pe cele legale provenite din vânzarea de cereale, vin, bere, cafea și tutun la un loc. Războiul împotriva drogurilor a reușit să distrugă milioane de vieți, iar oameni din toată lumea sunt băgați la închisoare pentru singura vină că au fumat un joint sau că i-au ajutat și pe alții să se spargă. Alte persoane mor pentru că sunt prinse la mijloc într-un schimb de focuri în același război. Prohibiția n-a reușit să-și atingă niciunul dintre scopuri, așa că până și politicienii bătrâni și conservatori spun că prohibiția în termenii actuali e inacceptabilă. Legalizarea, un subiect discutat în trecut doar prin căminele de studenți, a ajuns un subiect mainstream.

„Până la urmă, cel mai eficient mod de a reduce răul regimului de prohibiție globală și de a atinge țelurile sănătății și siguranței publice e controlarea drogurilor prin legalizarea acestora”, susține un nou raport al Comisiei Globale a Drogurilor. Gruparea – compusă din personalități precum fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, miliardarul Richard Branson, președintele Rezervei Federale Paul Volcker și George Schultz, care a fost secretarul de stat al Americii pe vremea președintelui Ronald Reagan – și-a dezvăluit recomandările ieri dimineață în cadrul unei conferințe de presă din New York. Apoi, o delegație din care a făcut parte și fostul președinte al Mexicului Ernesto Zedillo, s-a întâlnit cu secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, care a mai numit în trecut dependența de droguri „o boală, și nu o infracțiune”.

Pentru un grup de politicieni boșorogi, experți în declarații care nu înseamnă nimic, recomandările sunt incredibil de sincere și directe.

„Nu mai pedepsiți oamenii pentru posesiune și consum de droguri”, spune raportul. „Nu mai impuneți tratamentul obligatoriu persoanelor a căror singură vină e consumul sau posesia de droguri.” Această ultimă clauză marchează o schimbare importantă. Înainte, drogurile erau privite, din punct liberal și umanitar, drept o chestiune de sănătate publică și, în practică, trimitea consumatorii de droguri în centre de tratament cu plată în loc de închisori – ceea ce a fost o îmbunătățire, dar tot o formă de incarcerare în masă mai blândă.

Și nici nu funcționează, pentru că nu merge să tratezi cu forța oamenii pentru dependențe – inclusiv unele atât de inofensive ca cea pentru marijuana – pe care utilizatorul nu dorește să și le vindece. În zilele noastre, cele mai mari grupări din domeniul sănătății publice sunt împotriva internării și dezintoxicării obligatorii. În luna iulie, de exemplu, Organizația Mondială a Sănătății a spus că țările ar trebui să interzică tratamentul obligatoriu pentru persoanele care folosesc și/sau își injectează droguri.

Raportul comisiei reflectă noul consens. „Utilizarea sistemului de justiție pentru a obliga persoanele arestate pentru posesiune de droguri să intre în tratament face de multe ori mai mult rău decât bine”, spune raportul. Tribunalele pentru droguri care sunt prezentate drept o alternativă la închisori nu reprezintă, spune Comisia, nicio alternativă. Dacă dorim să protejăm consumatorii de droguri, trebuie să reducem șansele ca persoanele care consumă droguri să intre în contact cu sistemul penal de justiție. Ceea ce înseamnă că nu trebuie să-i arestăm.

 „Cel mai bun model de tratament, care ar da cele mai bune rezultate, e cel stabilit de individ împreună cu doctorul”, spune comisia, „fără interferențe politice”. Statul ar trebui să ofere o mână de ajutor, nu să fie un pumn de fier.

Abordarea actuală nu funcționează, asta dacă nu cumva scopul e să creștem profiturile centrelor de tratament și să umplem închisorile. Potrivit Națiunilor Unite, în 2008 existau 203 milioane de consumatori de droguri; în 2012, numărul lor a crescut la 243 de milioane. Producția globală de opiu a crescut cu 380 de procente din 1980. Organizațiile de trafic de droguri din Mexic au un buget mai mare pentru mită decât are statul pentru biroul procurorilor generali mulțumită unor profituri imense care le depășesc pe cele provenite din exporturile legale de cafea și țigări.

Mult noroc cu schimbarea. Oricât de bine e să vezi că boșorogii din politică se înghesuie să susțină recomandările Comisiei Globale a Drogurilor, oamenii care spun acum fix ce trebuie făceau lucrurile foarte greșit pe vremea când erau la putere. Mulți își găsesc vocea abia când ajung la pensie.

Crescătorii bolivieni de coca sărbătoresc legalizarea mestecării de frunze de coca. Foto de Matthew Straubmuller

Dacă e s-o spunem pe-a dreaptă, nu e ca și cum foștii președinți care au semnat recomandările comisiei au avut de ales. Membrilor Națiunilor Unite nu au permisiunea, cel puțin tehnic, de a refuza ceea ce recomandă comisia: regularizarea drogurilor în opoziție cu interzicerea lor. Când Uruguay s-a gândit prima oară să legalizeze marijuana, Panoul de Control Internațional al Narcoticelor din cadrul ONU a avertizat națiunea sud-americană că „va fi în contradicție cu clauzele tratatelor internaționale privitoare la droguri pe care le-a semnat.” Dar 2016, va avea loc o Sesiune Specială a Comitetului General al Națiunilor Unite în cadrul căreia se va discuta despre droguri. Fostul președinte al Braziliei, Henrique Cardoso, e de părere că aceasta va fi o oportunitate istorică de a discuta despre metehnele regimului de control a drogurilor.”

Având în vedere că nimeni nu se grăbește să întocmească un nou tratat privitor la criza schimbărilor climatice globale, care sunt șansele ca întreaga comunitate globală să calce în picioare tratatele vechi care susțin prohibiția drogurilor – și mai ales să facă asta în ciuda obiecțiilor imperiului Statelor Unite? Situația nu e grozavă, dar cum Statele Unite n-au reușit să strângă suficientă opoziție cât să oprească Bolivia să legalizeze mestecarea de frunze de coca, avem totuși motive de optimism.

„Faptul că Washington și Colorado au legalizat marijuana a schimbat total regulile jocului”, a spus Tom Angell, lider al grupului Marijuana Majority. „Când Statele Unite au legalizat marijuana în propria curte, e mult mai dificil să le spună altor țări că nu-și pot reforma propriile politici în ce privește drogurile.”

Totuși, reforma la un nivel internațional se întâmplă foarte lent, iar statele precum Uruguay sau Colorado au forțat problema. Nu ne mai rămâne decât să sperăm cu toții la schimbare și să lucrăm în această direcție.

Urmăriți-l pe Charles Davis pe Twitter.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe despre legalizarea drogurilor:

Iarba medicinală nu-ți legalizează cuiul cel de toate zilele
Paradisul ierbii nu vrea legalizare
Vrei să intri în Clubul de Canabis?
De ce e important să se legalizeze iarba în UE