Gadgetul ăsta te excită mai tare decât pornografia

Articolul a apărut inițial pe Motherboard.

Un lucru interesant despre conștiința noastră e cât de inconștienți suntem de felurile nuanțate prin care mediul și fiziologia influențează experiența subiectivă. Un zgomot puternic sau o lumină orbitoare ar putea să ne capteze atenția pentru un moment, dar, în mare parte a timpului, creierele noastre sunt bombardate de stimuli externi și feedback intern încât nu devine un punct de interes pentru activitatea noastră mintală, chiar dacă ajută să-ți formezi atenția pentru detalii.

Un proiect nou de cercetare al lui Xin Liu, de la MIT Media Lab, demonstrează influența puternică a acestor impulsuri subtile asupra experienței conștiente. Proiectul este intitulat Masque, o mască purtabilă care alterează percepția utilizatorului asupra respirației. Prin alterarea input-ului, Masque poate altera comportamentul și percepția utilizatorului în reacții previzibile, fără nevoie unor instrucțiuni explicite.

Device-ul Masque a fost creat de Liu în colaborare cu designerul industrial Hongxin Zhang, care a găsit inspirația în măștile de carnaval din Italia Renascentistă. Device-ul îmbracă fața utilizatorului și măsoară ritmul respirației cu un senzor plasat direct sub nări. Pe lângă ureche există un mecanism care transmite sunetul prin craniu, astfel încât nu interferează cu abilitatea de a auzi natural sunetele. Ba mai mult, căștile de tipul ăsta pot crea iluzia că sunetele percepute sunt din interiorul corpului.

După ce măsoară rata de respirația, Masque redă utilizatorului sunetul la un ritm diferit și poate ajusta în timp real această respirație mediată cu cât ritmul utilizatorului se schimbă. Așa cum a aflat și Liu după două studii pilot, dispozitivul poate schimba semnificativ starea psihologică a utilizatorului. Cu alte cuvinte, starea subiectivă este afectată mai tare de schimbările percepute de ritmul fals de respirație.

În primul studiu, participanții au primit o versiune mai scurtă a unui test GRE și au fost rugați să raporteze nivelul de stres de după, folosind o rubrică bine stabilită de cuantificare a anxietății. Participanții au fost împărțiți în două grupe, fiecare primind o rată diferită de respirație în măști. Conform rezultatelor lui Liu, care urmează a fi publicate într-un jurnal de specialitate, cei care au primit respirații mediate rapide și zgomotoase prin Masque au prezentat o creștere de anxietate „semnificativă din punct de vedere statistic”, decât cei expuși la o rată respiratorie mai lentă și mai blândă.

În al doilea studiu, Liu a folosit 12 voluntari masculini, heterosexuali, pentru a evalua cum poate afecta excitația. Pentru a testa asta, Liu a prezentat fiecărui subiect 14 fotografii cu femei, câte 30 de secunde de imagine. Apoi au fost rugați să clasifice fotografiile pe baza excitației, atracției și accesibilității regăsite în femeile prezentate. Din rezultatele lui Liu, subiecții au clasificat fotografiile ca fiind mai atractive atunci când percepeau o respirație mai intensă din interior.

Liu mi-a spus că expunerea la o respirație falsă prin intermediul Masque nu a rezultat în schimbări fiziologice asupra subiecților. Mai exact, respirația reală a subiecților nu s-a intensificat, în ciuda sunetelor mai intense pe care le auzeau prin Masque. Chiar dacă nu au existat schimbări fiziologice, totuși, device-ul a generat schimbări psihologice previzibile.

Aceste predispoziții cognitive care pot fi induse cu un device, fără instrucțiuni explicite, sună tentant și oarecum înfricoșător. Deși pare relativ plauzibil ca astfel de dispozitive să poată fi folosite în viitor pentru a manipula subconștient oamenii, mintea respinge ideea unei aplicații de dating care folosește sunete de respirație când dai swipe. Însă Liu a spus că vede un potențial terapeutic semnificativ ca instrument pentru reglarea emoțională, deși a mai adăugat că asta a fost o explorare critică a device-ului și nu are planuri de a-l lansa comercial.

„O conversație mai interesantă este cât de mult ne putem excita în anumite situații”, mi-a spus Liu într-un mail. „În studiul de afecțiune, oamenii s-au simțit mai atrași de alte persoane. Poate vom putea folosi Masque și sistemul pentru a stimula oamenii în filme sau în jocuri.”

„Noi vizualizăm proiectului Masque ca un instrument prin care utilizatorul poate percepe și înțelege capacitatea de a controla stările afective, prin acțiuni fizice”, a adăugat Liu. „Dacă utilizatorul poate fi influențat de un semnal fals, atunci poate respira conștient mai lent și într-un cadru stresant.”