Fă cunoștință cu Cristina, femeia care a dărâmat popice cu tramvaiul pentru România

În 2019, România a prins locul trei la un concurs excepțional, unde ajungi chiar și să joci popice cu tramvaiul. O echipă din Oradea – Cristina Baiduca şi Vasile Balaj – a făcut o figură frumoasă la ediția derulată în Bruxelles și aproape a adus competiția în România. În 2020, concursul respectiv ar fi trebuit să se desfășoare la Oradea. Nu s-a mai întâmplat, că știi și tu prea bine ce haos a fost acum doi ani și nu se poate spune c-am scăpat.

Competiția a fost amânată pentru 2021 cu speranța că se va putea desfășura. N-a fost cazul și organizatorii au subliniat că, dată fiind dificultatea revenirii la normal, ediția din Oradea a fost anulată. Deocamdată, dacă vrei să-l vezi, concursul a fost mutat în Leipzig, Germania, și ediția de anul ăsta e programată pentru 21 mai.

Uite cât am scris până aici și-am uitat să-ți zic despre ce competiție e vorba, care se desfășoară încă din 2012. Ei bine, este TRAM-EM – altfel spus, Campionatul European al Vatmanilor. Și la ediția din 2019, când cei din Oradea au ajuns pe locul trei, au avut concurență serioasă: echipe din alte 25 de orașe, cum ar fi Milano, Paris, Stockholm, Barcelona, Dublin, Istanbul sau Praga. În cei opt ani de când Oradea Transport Local (OTL) participă la competiție, este cea mai bună clasare pe care a avut-o. Cristina și Vasile au fost întrecuți doar de reprezentații gazdelor și echipa din Moscova.

Orădenii nu zic „pas” participării nici anul ăsta și, așa cum declara Adrian Revnic, directorul general al OTL: „Farmecul acestei competiții este că așa ne dăm seama că facem parte din marea familie europeană a transportului urban cu tramvaiul. Nu știu pe ce loc ne vom clasa, nu ne-am propus un obiectiv, însă important este să participăm, vorba lui Pierre de Coubertin”.

Despre experiența din 2019, dar și despre viața din tramvai, am vorbit cu Cristina Baiduca. Și acum îți pot arăta ce înseamnă pasiunea pentru un job, dar și cum a ajuns să facă asta.

Cristina are 44 de ani și este vatmaniță din 2005. Lucrează în tura de dimineață și m-a cucerit cu entuziasmul ei pentru job. M-am și întrebat pe parcursul discuției noastre dacă eu am făcut alegerea potrivită când vine vorba de munca mea. „Îmi place foarte mult mult ceea ce fac și nu cred că mi-aș schimba vreodată jobul”, mi-a spus ea. Iubește tramvaiele și așa a și ajuns să fie vatmaniță: „Mergeam la plimbare cu fostul meu soț și-i spuneam, vaaai, ce mult mi-aș dori să conduc tramvaiul. El a avut un prieten vatman, așa că mi-a spus când se desfășura școala”, mi-a povestit. „Am învățat, m-am înscris, am luat din prima – am reușit.”

În 2019 a participat pentru prima oară la campionatul european. Propunerea a venit de la fostul director OTL Viorel Pop, iar ea a acceptat pe loc. „Mi-am dorit să particip, de ce să nu am o experiență? Am fost și mi-am desfășurat activitatea cu brio”, a adăugat ea. Odată ajunsă la Bruxelles, Cristina s-a bucurat din plin de experiență, a socializat cu echipele celorlalte țări și nu a avut deloc emoții pentru ziua concursului. Am întrebat-o cum s-a pregătit și mi-a răspuns simplu: „Am mers odihniți, relaxați, cu gânduri bune și am avut succes. A fost bine și nu mi-a fost teamă că nu reușesc.”

Poate te-ntrebi care sunt probele la un astfel de concurs. Concurenții au condus pe rând tramvaie vechi din 1930 și 1970, unde le-a fost testată frânarea, dar și unul modern, contemporan. Alte probe au constat în aproximarea distanţei faţă de un călător neatent, oprirea cu uşa a treia la un punct fix, cât şi frânarea la apariţia unui obstacol. „Probele au fost să conducem tramvaiul, n-avea ce să fie altceva, mai puțin tramvaiele alea vechi, care au existat înainte să fiu eu vatman. Oricum, ne-am descurcat, e ceea ce facem zilnic”, a explicat Cristina.

Mi-a vorbit și despre calitățile unui vatman bun: atenția, un psihic echilibrat și să aibă o stare de spirit bună, asta contează cel mai mult. Totodată, să nu fie bulversat, să aibă spirit de observație, răbdare și să fie odihnit. În meseria asta își găsește și alinare când are o zi mai proastă. „Pentru mine e foarte plăcută meseria asta și chiar îmi face bine. Chiar dacă aș fi supărată pentru ceva, când vin la serviciu mă relaxez.”

Odată revenită acasă de la competiție, viața ei nu s-a schimbat. „Între colegi au mai fost, așa, discuții, unii s-au bucurat pentru noi, alții au fost invidioși, dar asta este lumea și ăștia sunt oamenii. Dar pentru mine nu s-a schimbat nimic, sunt doar recunoscătoare bunului Dumnezeu că mi-a dat această șansă”, a adăugat aceasta. Ce-i drept, la job a fost avansată în șef de coloană pentru vatmani, cel puțin pentru o perioadă. „S-au produs anumite schimbări și s-a propus altcineva peste un an și o lună, dar e ok. Sunt vatman, îmi place ceea ce fac, sunt mulțumită cât câștig și rog pe bunul Dumnezeu să mă țină sănătoasă să pot face în continuare acest job.”

Nu a avut experiențe negative până acum la job, ci doar cazuri în care oamenii au lovit tare în ușă. „Trebuie să nu te sperii și să nu-ți pierzi concentrarea, controlul. Trebuie să te axezi pe ceea ce e în jurul tău, să nu-ți distragă atenția.” Pe ușă scrie să nu deranjezi vatmanul, dar mulți nu iau seamă de anunțul ăsta, așa că le răspunde doar dacă are cum. „Dacă stau în stație și am timp, cu mare drag, dacă nu, mă axez pe ceea ce am de făcut și îmi desfășor activitatea în liniște”, a adăugat ea. Altfel, n-are nicio teamă legată de meseria ei și o spune sigur și apăsat: „De nimic nu mi-e frică. Fac cu plăcere ceea ce fac și nu are de ce să-mi fie frică”.

Cristina adoră tramvaiele și crede că vor exista mult timp de acum încolo. Îi place să se plimbe cu ele și încurajează pe toată lumea să o facă, deoarece e mai plăcut așa, plus că nu te mai stresezi cu locurile de parcare: „mergi cu tramvaiul și îți rezolvi problemele”. Când e doar pasageră în tramvai, Cristina își poate da seama dacă vatmanul este bun sau nu. Ea are mare încredere în femeile care fac această meserie și crede că uneori se descurcă mai bine decât bărbații. A fost întrebată atât de colege, cât și de prietene, cunoștințe și neamuri despre jobul ei, iar ea a încurajat pe toată lumea cu sfaturi. „Acum fiecare știe ce poate, ce îi place să facă. Eu le îndrum pe femei să încerce, pentru că este o meserie plăcută”, a subliniat Cristina.

Își dorește să mai participe la un campionat european, dacă se ivește ocazia, dar până atunci este mulțumită cu traiul ei de zi cu zi, unde nu ar schimba nimic. „Nu m-am plictisit absolut niciodată. Condusul mă relaxează, și cu mașina, și cu tramvaiul. Pentru mine este ceva frumos.”