Cum o să fie distruse pădurile din Hunedoara cu drujbe și 1 500 de tone de cianură

Stai, la propriu, pe un munte de aur. Dar, pentru că nu ești nici dragon și nici pitic din alaiul Albei-ca-Zăpada, nu poți ajunge acolo decât dacă faci praf pădurea de deasupra muntelui și otrăvești apoi toată zona cu cianură. E un paradox din care, momentan, nu ai cum ieși. Pur și simplu, ăsta-i prețul pentru a extrage din măruntaiele pământului prețiosul metal: blestemul aurului nu iartă pe nimeni.

După Roșia Montană, a venit rândul locuitorilor din Certej să intre în prima linie a scandalurilor legate de exploatările miniere dubioase, în care avem băieți răi care sapă după aur, autorități locale sulfuroase și guvernanți alunecoși, în timp ce o mână de activiști se bat cu morile de vânt.

O parte dintre acești activiști, membri ai comunităților Declic și Mining Watch România, au protestat luni dimineață în fața Ministerului Apelor și Pădurilor față de propunerea de defrișare a peste 56 de hectare din pădurea de la Certej, județul Hunedoara. Raderea copacilor din zonă este necesară – din punctul de vedere al companiei care se ocupă de exploatarea și extragerea aurului - pentru a face loc unor iazuri de decantare cu cianuri.

Activiștii de mediu au înmânat, simbolic, o drujbă din polistiren aurit secretarului de stat din minister, Adriana Petcu. Scopul era ca drujba de aur să fie predată ministrului Ioan Deneș, dar, ca un făcut, omul nu se afla în minister la ora respectivă.

Protestul vine la o săptămana după ce Ministerul Aeplor a arătat într-un comunicat că firma Deva Gold a depus o documentație în baza căreia solicita emiterea aprobării de scoatere definitivă din fondul forestier național a unui teren de 56,1579 hectare, cam cât 113 de terenuri de fotbal, în vederea realizării „obiectivului Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej”.

Ani la rând, ne-am uitat în direcția Roșia Montană și acum, brusc, apar niște băieți cu o „documentație”, care cer aprobare să intre cu drujba în păduri, să exploateze aurul de dedesubt. E o mișcare nouă pe piață.

„Această companie a învățat din greșelile celor de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) și nu mai vine cu un proiect foarte mare: îl avizează, pur și simplu, pe etape”, spune Tudor Brădățanu, de la Declic.

Astfel, cei de la Deva Gold au obținut deja autorizație de mediu.

„Nu mi se pare normal ca Ministerul Mediului să acorde cu o atât de mare lejeritate aviz pentru un atât de important proiect minier, mai ales că în zonă sunt multe alte proiecte miniere pe care alte companii le propun”, spune reprezentantul Declic.

În plus, zona care urmează a fi defrișată e una protejată, conform celor de la Declic și Mining Watch. Cele 56 de hectare s-ar afla în aria protejată Natura 2000. „E un habitat special de arțar și tei, sunt specii de păsări, dar, din păcate, nu s-a ținut cont la momentul emiterii acordului de mediu”, spune Tudor Brădățanu.

„Aici ar urma să fie folosite anual 1 500 de tone de cianură, ar fi cel mai mare proiect minier din România, în condițiile în care proiectul Roșia Montană nu s-a dezvoltat”, adaugă Roxana Brădățanu de la Mining Watch. „Cele 56 de hectare sunt o mică parte dintr-o suprafață enormă care va deveni peisaj sterp. Asta înseamnă mineritul la suprafață”, adaugă Tudor.

Zăcământul de aur de la Certej se situează, conform unui studiu din 2013, pe locul 172 din cele aproape șase sute de zăcăminte care există pe plan mondial. Cu șase ani în urmă, când s-a eliberat avizul de mediu pentru canadienii de la Eldorado Gold Corporation (care dețin 80% din Deva Gold), se vorbea de exploatarea a 45 de milioane de tone de minereu, cu o concentrație de 1,8 grame de aur pe tonă de minereu.

În studiul celor de la National Resource Holdings se estimează că acolo, sub munte, s-ar putea extrage – la modul ideal – 131 de tone de aur pur. Cam vreo patru tone de aur pe an, speră canadienii. Redevențele pentru statul român se situează undeva pe la 6% (dacă luăm ca exemplu Roșia Montană). Din tot muntele ăla de aur, ne rămân și nouă vreo 7-8 tone.

„Are un istoric complicat”, spune Roxana de la Mining Watch. „Inițial a aparținut obștei agricole Măcrișu. În prezent, există un litigiu la judecătoria Deva, în care o parte din localnici cer să primească pădurea din nou în proprietatea lor.

În paralel, există o anchetă în desfășurare, la biroul teritorial DNA Alba. Și totuși, Deva Gold are deja concesionată această pădure. „Toate acestea fac imposibile adoptarea, în condiții de legalitate, a hotărârii de guvern, pentru scoaterea suprafeței de pădure din fondul forestier”, spune Roxana Brădățan.

„Acele terenuri au ajuns în mod foarte dubios la compania minieră. Sperăm ca statul român să aștepte până se lămurește regimul juridic al acelor terenuri. Dacă sătenii respectivi le recuperează, poate că mulți dintre ei nu mai doresc să le vândă la compania minieră”, spune Tudor Brădățan.

Statul, însă, se grăbește să dea avize.

Pentru compensare, compania minieră promite că va împăduri de trei ori suprafața. Doar că în alt județ. La Certej va fi prăpăd ecologic, dar uite ce păduri frumoase vor avea vecinii de pe celălalt deal. Apoi, vine argumentul „mina asta de aur va aduce locuri de muncă”. Sacrificați pădurea să aibă oamenii locului ce să pună pe masă.

„Păi, hai să distrugem toată România atunci, ca să creăm locuri de muncă”, spune activistul de la Declic.