Cum a fost la cina lui Trudeau cu Obama

Fostul președinte al SUA, Barack Obama, a fermecat șase mii de cetățeni din Montreal marți cu un discurs despre „absența temporară a leadership-ului american" asupra schimbărilor climatice și a amenințărilor asupra liniștii globale.

După atenționare, a venit ora mesei, moment în care Obama a decis să meargă în oraș cu amicul său Justin Trudeau. Cei doi au ajuns la restaurantului surorii lui Joe Beef, Liverpool House, la șapte fix, pentru o cină de patru ore care e numită acum „Liverpool House Summit".

Conform bucătarului de la Liverpool House, Ari Schor, au mâncat scoici, sparanghel Quebec, costiță afumată, spaghete cu homar și pește din Quebec cu ciuperci în sauce forestière cu șuncă și cartofi. La capitolul băuturi, Obama și Trudeau au servit pinot noir canadian și chardonnay de la Norman Hardie, precum și un Paper Plane ca aperitiv pentru Trudeau. Din meniu au lipsit fripturile făcute bine și acoperite în ketchup, pizza fără crustă și tortul „splendid" din ciocolată.

Schor a declarat pentru MUNCHIES că, să gătească pentru fostul președinte și actualul prim-ministru, a fost „suprarealist", dar nu mai complicat decât o tură normală. „Nu eram mai stresat decât în mod normal", a zis el. „Există puțini oameni pentru care e o adevărată onoare să gătești, cum ar fi prietena mea, părinții mei… sau invitații de aseară."

Pentru proprietarul Liverpool House, David McMillan, a fost ca oricare altă seară - într-un fel. „Oricine vine aici va primi același fel de spaghete cu homar pe care l-a servit Obama. Nu le-am dat mai mult homar sau o costiță mai groasă. Doar hrănim oamenii. Peștele e pește. Ciupercile sunt ciuperci. Singurul lucru diferit au fost bodigarzii de afară."

Asta a însemnat că restaurantul și o bună parte din strada Notre Dame au foste blocate. „Au verificat aleile secundare și au blocat toate automatele de parcare de pe stradă; erau bodigarzi chiar și-n bucătărie când găteam. Securitatea e destul de ridicată când Justin e prin preajmă, dar e cu câteva nivele mai mari când intră-n discuție și fostul președinte."

McMillan a zis că cei doi păreau relaxați, prietenoși, cu mânecile suflecate, dar întrebarea care rămâne pe buzele tuturor e despre ce-au vorbit mai exact pentru aproape patru ore. Când au fost întrebați dacă discutau despre documente clasificate sau îl bârfeau pe Trump, McMillan a ales să respecte intimitatea musafirilor: „Nu-mi pasă. Nu știu despre ce-au vorbit și chiar dacă aș fi știut, nu v-aș fi spus". Corect.

Deși nimeni nu știe care au fost subiectele de discuție, postările pe Twitter ale lui Trudeau sugerează că cel puțin unul dintre ele a fost implicarea comunității, dar există și câteva teorii alternative. În afara localului, o mulțime s-a strâns să tragă cu ochiul la cină care amintește despre o perioadă în care relația diplomatică între SUA și Canada se rezuma mai mult la cine are o strângere de mână mai puternică.

Și, după cum era de așteptat, cina nu s-a încheiat cu o strângere de mână, ci cu o îmbrățișare ca între frați.