Lupta pe viață și pe moarte pentru a deveni sultan în Sulu

Jamalul Kiram III.

Sabah e un stat de mărime medie din nord-estul Malaeziei. Se știe despre el că e deluros și că a găzduit o tabără incredibil de brutală de prizonieri de război în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar a mai fost și catalizatorul a zeci de ani de conflicte între guvernul malaezian și diverse familii învrăjbite din insula filipineză vecină Sulu, care toate susțin că sunt proprietarele de drept ale zonei. Acum conflictul a început să se lase și cu morți.

Nu-i greu de înțeles de ce guvernul malaezian vrea pământul: acesta conține trilioane de metri cubi de gas și cel puțin 1,5 miliarde de barili de petrol. Filipinezii sunt și ei motivați de chestia asta, dar susțin că nu le pasă atât de tare de resursele naturale ale zonei. Cam acum 350 de ani, sultanul din Brunei a dat Sabahul sultanului din Sulu ca răsplată pentru că l-a ajutat să înăbușe o revoltă. Totuși, rolul sultanului din Sulu nu mai există oficial din 1986, așa că acum mai mulți oameni susțin că sunt adevărații moștenitori ai tronului și încearcă să obțină Sabahul.

Deși majoritatea președinților filipinezi au încercat dintotdeauna să se țină departe de conflicte, situația devine tot mai greu de ignorat. La începutul lunii februarie, un tip pe nume Jamalul Kiram III – unul dintre numeroșii pretendenți la tronul din Sulu – a trimis 200 și ceva de filipinezi în Sabah, ca să încerce să pună mâna pe Lahud Datu, un mic sat de pescari, cu planul de a prelua controlul asupra Sabahului. La două săptămâni după sosirea lor, guvernul malaezian a considerat că e timpul să trimită tancuri, vase de luptă și avioanepentru a-i goni. A funcționat – tancurile și avioanele nu dau niciodată greș – dar pe parcursul acestui proces s-au pierdut opt vieți.

Consecințele luptei din Sabah.

Ca să dovedească că are dreptate, Jamalul folosește o metodă diplomatică: semantica. În 1878, Sultanul din Sulu a făcut o înțelegere cu unii din Imperiul Britanic. Pe vremea aceea, Sabah era cunoscut ca Borneo de Nord, iar sultanul a fost de acord să le permită britanicilor să exploateze resursele naturale din zonă în schimbul unei chirii anuale plătite în aur mexican. Britanicii au renunțat la exploatarea zonei în 1963 și de atunci, guvernul malaezian, care a preluat controlul asupra zonei plătește chiria(în jur de 1 200 de lire pe lună care se împart între toți moștenitorii Sulu, printre care și Jamalul).

Dar sensul unui cuvânt folosit în contractul original încă de dispută. Acel cuvânt e padjak – Malaezia și Marea Britanie spuncă înseamnă „cesiune”, ceea ce ar însemna că în 1878, sultanul din Sulu a transferat drepturile de proprietate ale zonei Marii Britanii. Între timp, Abraham Idjirani – purtătorul de cuvânt al lui Jamalul – susține că înseamnă „arendare”. Faptul că guvernul malaezian încă plătește suma moștenitorilor Sulu în fiecare an e folosit de Jamalul ca dovadă că guvernul malaezian încă plătește „arendă” pentru zonă. Evident, toți cei care susțin că sunt moștenitorii sultanului din Sulu vor Sabahul înapoi.

Jamalul a folosit această bucățică de istorie pentru a-și justifica decizia de a trimite o miliție înarmată – numită „Armata Regală din Sulu” – în regiune. În orice caz, faptul că e catalizator pentru moartea a mulți filipinezi din Sabah nu-l va ajuta să convingă Malaezia să-i recunoască poziția. E destul de ciudat ca un guvern să declare sultan pe cineva care a fost acuzat de terorismtransnational.

Celălalt candidat la funcția de sultan e cel mai tânăr din familie – la frageda vârstă de 46 de ani, Muedzul Lail Tan Kiram e cel mai mare fiu al ultimului sultan oficial din Sulu, Manakkutah Kiram. Desigur, nu e greu de trasat linia de succesiune, dar Muedzul nu a primit tronul pentru că era minor atunci când tatăl lui a murit în 1986. Așa că în loc să fie recunoscut ca sultan, tânărul Muedzul, în vârstă de 20 de ani, a fost trimis la studii în Pakistan, în timp ce unchii lui se luptau pentru obținerea titlului.

Muedzul Lail Tan Kiram în umbră.

Unul dintre unchii lui, Fuad Kiram – surprize, surprize, un alt candidat la poziția de sultan – susține că Muedzul nu poate fi sultan pentru că a comis „haram”, încălcând legea Islamului și a lui Dumnezeu. Un reprezentant al lui Fuad mi-a povestit cum Muedzul a apucat părțile private al unei femei în public și a plesnit un tânăr și pe soția lui Melanie Kiram, motiv pentru care i s-a deschis proces. Acuzația a fost spulberată de consilierul lui Muedzul, Andres Linholm, care mi-a arătat documentele poliției ce confirmau că Muedzul are un cazier curat. Linholm mi-a explicat că mai mulți membri ai familiei ar face și ar spune orice ca să pună mâna pe tron, ceea ce „e trist, pentru că toți au același sânge”.

Alți cetățeni care n-au nicio treabă cu situația au fost prinși atât de tare de poveste încât se oferă să se alăture insurgențelor din Sabah. Declarația lui Jamalul cum că „Sabah e pământul nostru” și-a găsit ecou în inimile mai multor fermieri filipinezi musulmani care au pământuri neproductive și care sunt conștienți că Sabahul le-ar oferi profituri mai mari.

Când m-am întâlnit cu Andres, mi-a arătat o serie de emailuri pe care le primise de la oamenii din Sulu – unul de la un bărbat care susținea că „sunt profesionist și vă pot furniza armele de care aveți nevoie pentru a prelua controlul asupra Sabahului.” Totuși, potrivit spuselor lui Andres, „sultanul meu, Muedzul, nu vrea violență, vrea pace.” Deci fie Andres minte, fie oamenii din Sulu sunt atât de disperați să obțină Sabahul înapoi prin cineva încât se oferă să furnizeze arme oricui are numele de familie Kiram.

Toată nebunia explicată printr-o diagramă.

Ca situația să fie și mai complexă, Jamalul a încercat să aducă de partea lui exact genul de oameni de care ai nevoie când vrei să faci pace și ordine: un grup de rebeli musulmani înarmați. Frontul de Eliberare Națională Moro (FENM) luptă pentru autonomia unei regiuni din Filipine care include atât Sabah, cât și Sulu. Jamalul susține că FENM a trimis soldați ca să ajute guvernul malaezian în privința Sabahului, dar când i-am contactat au negat acuzațiile și l-au acuzat pe Jamalul că le folosește numele drept mijloc de propagandă pentru a-și întări declarația că el e adevăratul sultan. Ca să fiu sincer, habar nu am pe cine ar trebui să cred.

Alegerile electorale de la jumătatea anului din Malaezia și Filipine cresc presiunea de a rezolva criza, pentru că ambele guverne au fost criticate că nu au reușit să gestioneze situația. Malaezia a fost criticată pentru inabilitatea de a-și proteja granițele și apoi pentru forța extremă de care au dat dovadă pentru a scăpa de oaspeții nedoriți, iar guvernul filipinez a fost acuzat că nu a reușit să-și protejeze cetățenii.

Dacă Muedzul ar fi fost cu un an mai în vârstă în 1986, nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat – cred că asta îi bântuie visele lui Benigno Aquino, președintele filipinez, pe care s-a pus presiune să aleagă un sultan pentru Sulu și să se ocupe de gestionarea drepturilor lui asupra ținutului Sabah.

Încoronarea lui Mahakkutah ca sultan al statului Sulu în 1974.

Oricât de comică și absurdă ar fi cearta pentru titlul de sultan, conflictul devine tot mai îngrijorător. Violențele armate din Sabah nu sunt de bun augur pentru cei 800 000 de filipinezi musulmani care trăiesc acolo. Deja o parte dintre ei au fost obligați să părăsească regiunea din cauza conflictului.

Ban Ki Moon, secretar general al ONU, le-a recomandat recent ambelor părți „să acționeze respectând normele și standardele internaționale”, având în vedere că numărul morților a crescut la 72. Furia împotriva invaziei se manifestă prin petiții, postări pe Facebook și Twitter ale locuitorilor din Sabah, care vor ca Sabahul să rămână teritoriul Malaeziei. Susțin că oricine e de părere că pământul lor ar trebui să aparțină unui sultan filipinez e „un tiran și un nebun care n-are respect pentru libertatea și drepturile altora.”

În momentul de față, Jamalul Kiram III a acuzat guvernul malaezian că a încercat să-l asasineze. Oricare ar fi adevărul, disputa deja continuă de 27 de ani, deci n-avem niciun motiv să credem că se va rezolva curând.

Urmăriți-o pe Sascha pe Twitter: @saschakouvelis

Alte articole despre Malaezia și Filipine:

Am ajutat guvernul malaezian să găsească homosexuali pe Grindr

Răstignire fericită!

Traducere: Oana Maria Zaharia