Cum a ajuns Teleorman să dea boșii României

De cel puțin un an încoace, Teleorman a devenit centrul Universului. Instituții fundamentale pentru orice stat modern, precum Poliția, Jandarmeria, Agenția Antidrog și Inspectoratul pentru Situații de Urgență sunt subordonate în momentul de față unei cochete doamne din orașul Videle, județul Teleorman. La rândul ei, această doamnă e subalterna unei alte doamne din Videle, Teleorman, noul premier al României.

Și ambele doamne își datorează existența politică unui domn mustăcios care controlează Teleormanul de cel puțin 20 de ani.

De altfel, Carmen Dan, Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea (căci despre ei era vorba) nu-s singurii mari oameni de stat pe care i-a dat Teleormanul în ultimii zece ani. Adrian Videanu, fost primar al Bucureștiului și fost ministru al Economiei în cabinetul Boc, tot în Teleorman a fost adus pe lume.

Așadar, mulți s-au întrebat în cursul ultimelor săptămâni ce o avea județul ăsta și nu au altele de reușește să producă mari oameni de stat pe bandă rulantă. Care e secretul? E mai prosper? Se câștigă mai mult decât în alte părți? Sunt oamenii mai alfabetizați, școlarizați și educați? O fi infrastructura mai bună? O administra statul mai eficient decât prin alte părți? Asta am încercat și eu să aflu, așa că am aruncat un ochi pe statistici.

Dar înainte să văd ce spun statisticile despre Teleorman, am zis c-ar fi înțelept să-mi iau un punct de reper. Pentru asta, m-am uitat puțin peste ocean, să văd ce stat din SUA a dat cei mai mulți președinți. Google m-a informat că statul Virginia se poate lăuda cu această măreață realizare, dând nu mai puțin de opt jandarmi mondiali (printre ei se regăsesc George Washington și Thomas Jefferson, poate ai auzit de ei) de-a lungul veacurilor, motiv pentru care a căpătat porecla de Mother of Presidents, adică Muma Președinților.

Bun, dar ce are Virginia așa special? În primul rând, istorie și eficiență guvernamentală, Adunarea Generală a statului fiind cel mai vechi corp legislativ din Lumea nouă. Apoi, economia. În interiorul Statelor Unite, Virginia se situează pe locul 11 într-un clasament al statelor în funcție de PIB.

Totodată, conform datelor furnizate de Fondul Monetar Internațional, Virginia are un PIB mai ridicat decât multe țări ale Uniunii Europene, precum Polonia, Belgia (capitala Uniunii), Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Irlanda, Cehia, Portugalia și, ai ghicit, România. De asemenea, în decembrie 2017 Virginia se lăuda cu o rată a șomajului de doar 3,7 %, sub media americană, dar și sub cea a Uniunii Europene.

Virginia este și un loc foarte bun pentru a-ți deschide o afacere, astfel că, potrivit unui studiu din 2017, statul de baștină al lui George Washington se clasa pe locul 7 într-un clasament al celor mai prietenoase state cu mediul de afaceri.

Virginia nu stă deloc prost nici la capitolul învățământ: atât cel preuniversitar, după cum poți vedea aici, cât și cel universitar, fiind considerat al șaselea cel mai educat stat din SUA, vezi mai multe detalii aici.

Apoi, Virginia e și un stat foarte sigur, cu infracționalitate scăzută, situându-se pe un onorabil loc șase într-un astfel de clasament. Cu atâția oameni educați concentrați într-un loc și străzi atât de sigure, nici nu-i de mirare că statul găzduiește sediul central al CIA sau al Departamentului Apărării, Pentagonul.

Virginia stă mai puțin strălucit în statisticile privind corupția - un modest loc 16 - dar și-n privința infrastructurii, unde iarăși nu ocupă vreun loc fruntaș. Totuși, trebuie amintit că SUA-n general pare să stea prost la capitolul infrastructură (în comparația cu alte țări occidentale, desigur, nu cu România), de unde și disperarea lui Trump de a pompa trilioane de dolari în direcția asta.

Administrație eficientă, tradiție democratică, economie strașnică, nivel de trai ridicat, populație bine educată, infracționalitate scăzută - cam ăștia par să fie factorii care creează un mediu propice pentru apariția marilor oameni de stat.

Bun, după ce te-am plictisit cu date despre un stat american de care nu cred că-ți pasă foarte mult, e timpul să te plictisesc cu date despre Teleorman, cea mai productivă pepinieră de mari oameni de stat din România ultimului deceniu (ok, în afara Bucureștiului). Dacă Virginia se descurcă onorabil la mai toate capitolele esențiale și e de înțeles de ce a produs atâtea personaje cu greutate, când vine vorba de județul lui Dragnea, lucrurile se complică.

Se complică pentru că Teleorman nu stă bine la niciun capitol. Dimpotrivă. Încep cu șomajul, care, la nivel național, are o rată de 4,6%, conform ultimelor statistici. Binișor. În Teleorman, însă, rata șomajului insistă de ani buni să rămână blocată la peste 10%.

La sfârșitul lui 2017, în evidența Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă figurau peste 15 mii de teleormăneni fără job, din care doar 1 648 beneficiau de indemnizația de șomaj. Practic, 89,57% dintre ei erau șomeri doar cu numele, pentru că nu beneficiau de niciun ajutor din partea statului. Chiar și așa, județul are o rată a beneficiarilor de venit minim garantat de 2,9%, dublă față de cea națională, care e undeva pe la 1,1%.

Teleormanul e, de asemenea, un județ îmbătrânit, cu natalitate scăzută, astfel că, la o populație totală de aproximativ 380 mii de locuitori, 100 mii dintre ei sunt pensionari. Interesant e că doar 55 600 dintre teleormăneni sunt salariați, ceea ce înseamnă un raport de 17 pensionari la 10 salariați, conform ultimelor statistici oficiale.

Oricâți ar fi de o parte și de alta, cert e că nici unii, nici alții nu se pot mândri că-și umplu portofelele la sfârșit de lună. Dacă pensia medie pe țară e de 931 de lei, în Teleorman e doar 803, în timp ce salariul mediu lunar net e de 1 494 de lei, cu vreo cinci sute de lei mai mic decât media națională. De altfel, când vine vorba de PIB pe cap de locuitor, un raport de anul trecut al Comisiei Europene clasa județul pe un loc ce numai fruntaș nu poate fi numit.

Nici măcar afaceriștii n-o duc bine în Teleorman, dacă nu-i pui la socoteală pe Dragnea și protejații săi. O analiză a Ziarului Financiar de acum patru ani arăta că județul de baștină al noului premier aproape că nu conta pentru economia românească, în sensul că firmele și companiile de acolo înregistraseră împreună o cifră de afaceri de doar 1,4 miliarde de euro, la ani lumină de București, care-n aceeași perioadă se lăuda c-o cifră de 81,9 miliarde de euro.

De fapt, Liviu Dragnea nici nu s-a chinuit foarte tare să atragă investitori cât a domnit peste Teleorman. Adevărul scria în 2016 despre cum baronul PSD a plimbat ani la rând investitori chinezi prin județ și nu le-a dat nimic din ce le promisese: le-a arătat împrejurimile, s-a pozat cu ei, a semnat hârtii de înfrățire cu diverse provincii, dar atât. La un moment dat, se vorbea chiar de construirea unei hidrocentrale pe Dunăre, dar a rămas și aia la stadiul de promisiune electorală.

Bine, mai e și Tel Drumul, adică firma lui Dragnea, dar eu vorbeam aici de afacerile cinstite din județ, nu de alea anchetate de DNA.

Deși ambele teleormănence din noul guvern au lucrat la un moment dat într-o școală, una ca secretară, alta ca profesoară, Teleorman nu se poate mândri cu o rată de alfabetizare și școlarizare foarte mare, astfel că, potrivit ultimului recensământ, în județ trăiesc peste 9 mii de analfabeți. Totodată, din cei 380 mii de cetățeni ai săi, mai mult de jumătate au absolvit doar clasele 1-4, 37% au absolvit un liceu sau o școală profesională, iar doar 7% au studii superioare.

Apoi, deși județul are acces la Dunăre, bieții teleormăneni nu reușesc să înregistreze rezultate spectaculoase nici măcar la BAC, fiind codaș la acest capitol de ani buni deja. În 2017, rata de promovare a fost de doar 53,95%, adică mult sub rata națională, care a fost de 71,4%.

Instituții de învățământ superior? Există. Cred. Singura pe care am găsit-o și probabil cea mai prestigioasă trebuie să fie Facultatea de Ştiinţe şi Inginerie din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte, care, din motive care-mi scapă, are sediul în Alexandria, nu în Târgoviște. O numesc „prestigioasă” pentru că i-a dat două diplome de excelență lui Dragnea, nu din cine știe ce motive academice, Doamne ferește!

În rest, nu știu ce alte universități sau facultăți de prestigiu găzduiește Teleormanul, pentru că pagina Ministerului Educației Naționale care ar fi trebuit să mă lămurească în această privință funcționează la aceiași parametri la care funcționează și gramatica noului ministru al Educației.

La capitolul drumuri, Teleorman stă ceva mai bine decât alte județe sărace ale țării, astfel că aproximativ 70% dintre arterele aflate-n grija consiliului județean erau modernizate în 2014. Așadar, de la dumnealor, din Videle, doamnele de fier ale noului guvern au avut pe ce să circule până la București sau Bruxelles. Rămân totuși peste 200 de kilometri de drumuri pietruite sau acoperite de pământ, semn că Tel Drumul domnului Dragnea nu și-a făcut treaba până la capăt. Oricum, acum e prea târziu, pentru că a intrat în insolvență.

Per total, vorbim despre o situație dezolantă. Populație îmbătrânită și-n scădere continuă, economie de doi lei, salarii proaste, educație de proastă calitate, oportunități lipsă - cam ăsta e contextul în care au apărut personaje precum Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Carmen Dan sau chiar Adrian Videanu.

Cum au reușit ei și ele să ajungă atât de sus într-un județ în care încă există peste 9 mii de analfabeți și doar 7% din populație are studii superioare? Simplu: au fost descurcăreți. De fapt, în cazul trioului pesedist, a fost suficient ca Liviu Dragnea să fie ăla descurcăreț, iar cele două dame de fier din executiv au trebuit să prezinte doar două calități, foarte dragi nouă, românilor verzi: cumințenie și loialitate.