Filmul care îți arată cum Femeia Fantastică s-a născut din bisexualitate și poliamor

Articolul a apărut inițial pe Waypoint.

Professor Marston and the Wonder Women te duce prin istoricul Femeii Fantastice cu dragoste, grijă și sex cu fantezii. Urmează niște spoilere despre film, însă nimic mai mult decât ce este prezentat în trailer.

Am încercat un nou cinema, un loc mic și simpatic cu același serviciu de mâncare și băuturi în cinema ca Alamo Drafthouse, doar că mult mai ieftin. Iar filmul pe care l-am văzut a fost o surpriză și mai mare : Professor Marston and the Wonder Women, poveste „bazată pe întâmplări reale” despre originile personajului Wonder Woman. Aparent, banda desenată și supereroina sunt creațiile unui fost profesor de psihiatrie de la Harvard, care a studiat submisia, dominarea, bondage și puterea femeilor în lume.

Sincer, pare că s-a inspirat după cele două femei pe care le iubea.

Sună destul de distractiv, dar destul de hollywoodian. Da, desigur, povestea unui tip și cele două femei pe care el le considera uimitoare. Spune-mi dacă ai mai auzit povestea asta până acum.

Da, e un pic întinată de aerul de Hollywood, dar ce e frumos la filmul ăsta este felul în care subminează atât de mult kitschul „triunghiului amoros” predominant în media și în schimb, prezintă delicatețea, uneori tulburătoare și deseori super excitantă a unei povești de dragoste despre trei oameni îndrăgostiți, unii de ceilalți, în mod egal.

O să încerc să nu divulg ceva, dar am fost uimită de cât de bine filmul trata subiecte precum dragoste, sex și romantism. Ăsta e un film despre poliamor, bisexualitate, queer, familie, bondage și consimțământ, iar acțiunea are loc din anii '20, până în anii '40. Filmul abordează aceste subiecte cât se poate de serios, cu pasiune și sensibilitate.

Relație dintre personajele principale - Bill, Olive și Elizabeth - pare înrădăcinată în respect, atracție și dragoste. Ei suferă pentru iubirea lor, trăind într-o lume regresivă, în care pornoul este ilegal, iar aventurile sunt incognito.

Nu o să mai pot urmări, fără să plâng, vreun material media care prezintă greutățile persoanelor queer și poli dinaintea generației mele.

O mare parte din merit îi aparține scenaristei și regizoarei Angela Robinson, care, pe vremuri, făcea filme queer înainte să intre pe scena Hollywood, unde a lucrat predominant pentru televiziune.