La începutul lunii octombrie din 2016 am sărbătorit sfârșitul lumii, pentru că oficial am depășit nivelul emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă de patru sute de părți per milion (ppm). Pentru totdeauna.Conform unei postări de blog de pe 23 septembrie de la Scripps Institution of Oceanography, „putem spune deja că nu vom mai putea vedea o valoare mai mică de patru sute de ppm anul ăsta sau vreodată". Descoperirile lor sunt bazate pe observații săptămânale ale emisiilor de dioxid de carbon din Observatorul Mauna Loa din Hawaii, unde cercetătorii în climatologie au măsurat nivelurile de CO2 încă din 1958.
Publicitate
Ce e așa de înspăimântător la numărul ăsta? De câțiva ani deja, oamenii de știință au tot atras atenția asupra faptului că, dacă dioxidului de carbon din atmosferă i se permite să depășească patru sute de ppm, va marca un „eveniment extrem de serios". În 2012, zona arctică a fost prima regiune de pe planetă care a depășit linia roșie. Trei ani mai târziu, pentru prima dată, oamenii de știință au început să înregistreze fenomenul, iar nivelul emisiilor de dioxid de carbon a rămas peste patru sute de ppm pentru o lună întreagă.
De data asta, experții cred că ne-am blocat pentru totdeauna, din cauza efectelor ciclice din curba de CO2 din Mauna Loa. Nivelul emisiilor de dioxid de carbon e de regulă unul scăzut la finalul lui septembrie, scrie Scripps, dar anul ăsta, numărul a atins în jur de 401 părți per milion. Există șansa să nu fi văzut încă cel mai jos nivel al emisiilor de dioxid de carbon din 2016, dar instituția susține că acest lucru e „aproape imposibil".Cifrele astea îi împing pe oameni să acționeze. De exemplu, Înțelegerea de la Paris, o convenție de la Paris dedicată luptei cu schimbările climatice și efectele lor, a venit cu câteva obiective importante legate de nivelul emisiilor de dioxid de carbon.Toată țările care adoptă înțelegerea vor să asigure că creșterea temperaturilor globale să nu depășească 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. Una dintre metodele principale pentru a obține asta ar fi limitarea emisiilor de gaze și impunerea unor mandate de energie curată. Totuși, cele 60 de națiuni care au fost de acord cu înțelegerea până-n momentul de față înregistrează doar 47,76% din emisiile de dioxid de carbon din lume.
Publicitate
Așadar, ținând cont de asta, iată câteva din efectele permanente ale schimbărilor climatice.
Extincția
Nu e nevoie de o explicație aici. Deși e greu de estimat, ratele de extincție și-au mărit norma de o mie de ori înainte de existența omului modern. Fondul Mondial pentru Prezervarea Animalelor Sălbatice susține că în jur de zece mii de specii pot dispărea în fiecare an. Din cauza schimbărilor climatice, Comitetul pentru Controlul și Protecția Naturii sugerează că o pătrime din speciile Pământului ar putea să dispară până în 2050.
Întreruperea lanțului trofic
Pentru că sunt legate inextricabil de extincție, lanțurile trofice se pot dezechilibra permanent întrucât prădătorii și prada lor vor începe să dispară. În Oceanul Arctic, de exemplu, creșterea temperaturii apei are un impact asupra dezvoltării algelor marine, care, la rândul lor, ar priva populația de zooplancton, cod, foci și urși polari de nutrienți vitali. În ultimii 50 de ani, temperaturile medii din timpul iernii în Alaska și vestul Canadei au crescut cu - 14 grade Celsius.
Creșterea nivelului mărilor
În viitorul apropiat, oamenii, printre alte specii, vor fi afectați catastrofal de schimbarea nivelului mărilor. Odată ce ghețarii glaciari au început să se topească și are loc expansiunea termală, țărmurile de peste tot vor fi inundate, iar comunitățile vor fi nevoite să se mute. Până în 2100, în jur de 13 milioane de oameni din SUA vor rămâne fără case din cauza creșterii nivelului maritim. În anumite părți ale lumii, cum ar fi Oceanul Pacific, a început deja să se întâmple. Oamenii de știință au venit cu teoria că, chiar dacă prevenim creșterea temperaturilor medii dincolo de două grade Celsius, schimbările anterioare ale nivelului mărilor vor fi ireversibile.
