Muzica pop de protest tocmai a aterizat în Somalia

Adevărul e că lucrurile n-au mers bine deloc în Somalia în ultimele două decenii. Căderea guvernului militar nu tocmai iubit în 1991 a dus la 21 de ani de război civil și conflicte regionale. Pe lângă guverne (cu tot cu armatele lor), s-au implicat în luptă și diverse clanuri și grupări militare musulmane – dintre care cea mai cunoscută e Harakat al-Shabaab al-Mujahideen – controlând teritorii imense și terorizând națiunea somaleză.

Totuși, lucrurile se schimbă. Al Shabaab e pe fugă, gonit de către trupele Uniunii Africane care lucrează împreună cu etiopienii și americanii. S-a ales un nou parlament și se va alege un nou președinte și un nou prim-ministru. Atacurile dronelor americane sunt la ordinea zilei și de obicei ucid atât civili cât și lideri ai grupării Shabaab. Dar deocamdată sunt tolerate.

Somalia e optimistă acum, iar optimismul ei e cuprins în hit-ul muzical „Yaan La Dooran, Ya La Doortaa”, care în traducere înseamnă „Să votăm, să nu votăm”. Cântecul, interpretat de faimoșii cântăreți somalezi Mohamed Ahmed Qomal, Hussien Shire, Abdulkadir AJ și Nuur Jama Aden, se aude peste tot și le spune oamenilor să se gândească bine la ce fel de lider ar fi bun pentru Somalia. L-am rugat pe prietenul meu Abdurrahman Warsameh, un jurnalist somalez care trăiește în Mogadishu, să-mi spună câte ceva despre cântec.

VICE: Bună, Abdurrahman. Când crezi că o să aibă loc alegeri?

Abdurrahman:E greu de zis. Nu se pot ține acum alegeri organizate din cauza problemelor de securitate. După cum știi, guvernul nu controlează toată țara. Planul e ca un guvern somalez permanent să se asigure că, data viitoare, oamenii vor putea vota și că va fi un referendum cu privire la constituția actuală. Sperăm că vor fi alegeri nîn următorii patru ani.

Îmi poți spune câte ceva despre cântecul ăsta? Când a început să aibă succes peste tot?

A fost scris la sfârșitul lui 2008, când s-a ținut o conferință mare despre Somalia în Djibouti. S-a vorbit pe atunci de alegerea noului președinte.  Compozitorul piesei s-a gândit că era momentul potrivit ca oamenii să fie conștienți de competiția care tocmai avea loc, deși publicul nu avea șansa de a vota. Acum cântecul se dă la toate stațiile de radio. Nu susține niciun candidat în special, doar menționează ce fel de persoană ar fi un lider bun și ce fel de persoană ar fi un lider prost.

Care sunt trăsăturile bune și care sunt cele rele?

Piesa a apărut într-un moment în care oamenii sperau că luptele vor lua sfârșit în Somalia, pentru că guvernul și opoziția păreau că au de gând să înceteze conflictul. Cântecul spune că un lider bun e unul onest, democratic, nu corupt, că respectă drepturile omului, ale copiilor și femeilor și ale umanității. Pe de cealaltă parte, un lider prost ar fi cineva care stârnește război în țară, are mâinile însângerate, împarte oamenii în clanuri și nu e patriot. Vorbește și despre clericii radicaliști și islamiștii care creează probleme în țară.

Cântecul se aude și pe stradă și în locuri publice?

Da, foarte mult. Se aude peste tot. De obicei, cântecele somaleze sunt despre dragoste și lucruri emoționale, mai ales în Mogadishu. Dar acum imaginația oamenilor e dominată de cântecul ăsta politic. Oamenii îl ascultă încă din 2009, iar acum că vin alegerile, e mai ascultat ca niciodată. Fiecare candidat își dorește ca el să fie cel despre care vorbește cântecul.

Asta e primul cântec somalez despre politică?

Exact! Nu avem alegeri libere și corecte, dar în ultimii zece ani, am avut un fel de democrație somaleză, în care fiecare clan își alegea oamenii care să-l reprezinte în parlament. Într-un fel, ăsta e primul cântec care vorbește despre alegeri. A deschis o nouă poartă pentru piese politice. Au existat cântece care au încercat să-l copieze, dar ăsta a rămas cel mai popular. Poți spune că e primul cântec politic somalez.

Există viață de noapte în Mogadishu în momentul de față?

Somalia și Mogadishu s-au tot schimbat anul trecut. În anii anteriori, oamenii erau preocupați doar de foamete, lupte, arme, și vârsare de sânge. După retragerea lui Al Shabaab din Mogadishu, oamenii s-au întors pe la casele lor și viața de noapte dă semne de îmbunătățire. Magazinele și barurile stau deschise până la miezul nopții, pe când înainte se închideau la ora 5 seara. De fapt, după ora 5, toată lumea rămânea închisă în casă. Când începea dușul zilnic de artilerie, îmi ascundeam membrii familiei în camere diferite, ca să moară doar unul dintre ei în caz că o cameră era lovită. Dar Al Shabaab s-a retras, lucrurile se schimbă, iar oamenii ascultă cântecul ăsta pe stradă și în magazine. Răsună pe fiecare stradă și pe toate străzile au început să se construiască clădiri noi.

Dansează oamenii în Mogadishu? Se cântă muzică live?

De obicei, oamenii sunt conservatori aici, dar sunt oameni în hoteluri și alte locuri care dansează. Se întâmplă, dar e ținut destul de secret. Se cântă și muzică live. Când Al Shabaab era puternic și controla Mogadishu, nimeni nu avea voie să cânte, dar acum că a fost înlăturat, se cântă din nou. Există trupe locale, mai ales în case și hoteluri. Sunt evenimente private, de obicei.

Cântecul are clar influențe occidentale, dar are și ceva diferit. Mai există trupe care cântă astfel de muzică? Câte influențe somaleze tradiționale se regăsesc în ea?

Artiștii care fac muzica asta fac parte din diaspora somaleză, expatriați somalezi care trăiesc în Europa, așa că sunt influențați de muzica pop occidentală. Există mulți oameni interesați de muzica locală și sunt influențe tradiționale, dar cele mai multe câtece făcute în ultimii 25 de ani, o perioadă în care mulți somalezi s-au mutat în străinătate, au fost influențate de muzică din restul lumii. Cele mai multe cântece somaleze se fac în afara țării și sunt scrise și interpretate de muzicieni care trăiesc în Occident. Acum oamenii au început să se întoarcă înapoi în Somalia.

Ce vești bune! Mulțumesc mult, Abdurrahman.

Și eu îți mulțumesc!

Traducere: Oana Maria Zaharia