M-am vândut pe murături

De-a lungul anilor am făcut multe lucruri murdare şi ruşinoase pentru bani. Întotdeauna m-am consolat cu ideea că o fac pentru a îmi întreţine familia. Dar ieri am făcut ceva din pură lăcomie. M-am prostituat pentru murături.

Astea nu sunt însă orice murături, ci Mt. Olive Hot ‘n’ Spicy Kosher Dills (500 ml) şi eu sunt nebun după ele. Acum câţiva ani au apărut accidental în viaţa mea ca un câine vagabond şi nu m-am mai despărţit de ele. Ne-am împrietenit şi am ajuns să consum până la cinci pe zi.

Apoi într-o zi au dispărut fără niciun adio. Supermarketurile din New Jersey s-au adunat pe ascuns ca să comploteze cum să-mi frângă inima şi am renunţat Mt. Olive Hot ‘n’ Spicy Kosher Dills (500 ml) toate odată.

Încă aduc murături Mt. Olive, dar nu murăturile MELE. Aşa că am scris companiei. Asta era în mai 2008. Le-am spus că plănuiesc o vară de boicoturi dacă nu reapar murăturile mele.

O doamnă mi-a scris oferindu-mi cupoane.

„Doamnă, ce să fac cu cupoanele când eu nu găsesc Mt. Olive Hot ‘n’ Spicy Kosher Dills (500 ml)?”

„De ce nu încercaţi unele din celalte delicioase sortimente de murături Mt. Olive?”.

„Nu. Pot să deschid un cont la dumneavoastră? Fratele meu are un restaurant. O să cumpăr en gros”.

„Nu vindem direct restaurantelor, poate doriţi să comandaţi un coş pentru cadouri de la Mtolivepickles.com?”

M-am dus şi m-am uitat la coşurile cadou şi i-am scris din nou. „Nici unul din ele nu include Mt. Olive Hot ‘n’ Spicy Kosher Dills (46 fl. Oz). Puteţi face un coş doar cu acestea?”

„Nu putem modifica coşurile”.

„ATUNCI DE CE M-AŢI TRIMIS LA MAGAZINUL ONLINE???”.

„M-am gândit că poate veţi dori să încercaţi unele din celelalte delicioase murături Mt. Olive”.

Am renunţat. N-am mai căutat. Nu mi-a mai păsat de nimic.

Am simţit că o parte din mine a murit.

Apoi într-o bună zi eu şi soţia mea eram într-un magazin din Miami şi ne făceam provizii pentru camera noastră de hotel când o bucată de tavan a căzut de sus chiar pe raftul cu condimente, aproape lovind-o pe Dna. Chris Nieratko. O rază de lumină a căzut din cer în magazin şi pe raftul cu murături.

Am urmat-o cu privirea.

Şi iată-le.

12 borcane de Mt. Olive Hot ‘n’ Spicy Kosher Dills (500 ml).

Le-am cumpărat pe toate.

Eu şi soţia mea ne-am închis în camera de hotel o săpămână ca nişte junkies care au jefuit un dealer, făcând dubioşenii cu murăturile noastre.

În timpul şederii noastre în Miami America s-a paranoizat din cauza apei de gură şi a adoptat o regulă care interzice să transporţi lichide pe avion. Am aflat de regula asta când încercam să trec cele nouă borcane de murături care ne rămăseseră de aparatul cu raze X.

„Domnule, nu puteţi lua borcanele acestea cu dumneavoastră. Va trebui să le lăsaţi la bagaje”.

„De ce? Sunt doar murături”.

„Explozive, domnule”.

„Insinuaţi că vreau să fac o bombă cu murături?”.

„Va trebui să le lăsaţi aici”.

„Dar se vor sparge toate”.

„Puteţi ori să goliţi lichidul, să le mâncaţi sau să renunţaţi la ele de tot”.

„Îmi spuneţi la modul serios să mănânc nouă borcane de murături chiar acum? Sunteţi nesimţit?”.

„Domnule. Dacă vreţi să le păstraţi, va trebui să le lăsaţi la bagaje. Vă vor da o cutie penru ele la check-in.”

M-am dus la check in şi într-adevăr aveau o nenorocită de cutie … pentru un căcat de MOUNTAIN BIKE!

Am fost pe aproape să le mănânc.

Apoi m-am dus să răscolesc în tomberon. Am găsit o cutie tocmai potrivită şi le-am pus la bagaje.

În timp ce treceam de verificare l-am văzut pe nesimţitul care mi-a spus să mănânc murăturile.

„Mă recunoşti? Sunt tipul cu murăturile”.

„Da”.

„Bun. Fă-mi o favoare şi când ajungi acasă uită-te bine în oglindă la tine. Şi dă-ţi seama că eşti un muist. Ai fi putut să mă laşi pe avion cu murăturile. Nu s-ar fi întâmplat nimic. Acum risc şi să pierd zborul şi să-mi fie sparte toate borcanele. Dumneavoastră domnule sunteţi de căcat”.

Evident, când am aterizat în Newark toate cele nouă borcane erau sparte şi bagajele tututror erau pline de zeamă de castraveţi.

Ce vreau să spun cu toate astea e că sunt nebun după nenorocitele astea de muături. După cum spune şi numele, sunt şi HOT şi SPICY.

Acum o lună un tip pe nume Philip m-a întrebat dacă vreau să apar în showul lui David Liebe Hart.

Nu ştiam ce e aia.

„Este din emisiunea lui Tim şi Eric”.

Nici asta nu ştiam ce e. Nu mă uit deloc la TV.

„De unde eşti, Philip?”

„Belmont, North Carolina.”

„Ai auzit vreodată de oraşul Mt. Olive din North Carolina?”

„Da, este oraşul după care a fost făcut Mayberry”.

„Da, exact. Vin la emisiunea voastră dacă îmi faci rost de un borcan de Mt. Olive Hot ‘n’ Spicy Kosher Dills (500 ml)”.

„S-a făcut”.

Aşa că Philip l-a adus pe David şi toată echipa de filmare la mine acasă ieri, pentru un interviu.

Presupun că e vina mea că nu l-am gugălit pe David dinainte, ca să aflu că e un retard şi nu genul bun ca unchiul Lonnie al soţiei mele. David este un retard rasist şi kitschos care poate oricând să-şi piardă minţile de tot.

Şi nu pot să suport retarzii rasişti.

Singurul lucru care m-a ajutat să suport cele mai lungi trei ore din viaţa mea au fost vinul şi murăturile.

Pentru mai multe  stupizenii vizitaţi  Chrisnieratko.com  sau  NJSkateshop.com.