Fenomenul denumit generic „legale" sau „etnobotanice" este mult mai răspândit în România decât crezi tu, chiar dacă nu ai mai auzit la televizor despre el din 2011. Atunci s-au închis oficial toate spice shopurile din țară, dar asta nu a oprit vânzarea drogurilor sintetice peste tot și răspândirea lor masivă între tineri. Un raport al Agenției Naționale Antidrog din 2014 spunea că 45,5 la sută din cei care ajung la Urgențe din cauza drogurilor băgaseră legale.

Cu toții avem prejudecăți că doar oamenii străzii, aurolacii și cei care locuiesc în ghetouri bagă legalele. Ne ajută să ne detașăm de fenomen, să zicem că e-n curtea altora, când de fapt e-n curtea școlii. Sunt sigur că ai fi surprins să afli câți studenți sau oameni cu joburi prost plătite care-ți servesc masa sau îți bagă benzina-n rezervor fumează etnobotanice.

Eu am 18 ani și m-am apucat să fumez legale acum jumătate de an, într-o perioadă de căcat a vieții mele. Nu te instig și nu îți recomand să te apuci de așa ceva. Nu e un drog recreațional, nu te distrezi. Pentru mine a fost un exercițiu personal prin care am văzut că „viața poate fi și mai rea". Cu toate astea, mi se pare că nu se vorbește destul despre subiectul ăsta și că oamenii se apucă de ele fix din lipsa de informații și din faptul că-s așa ieftine. Uite ce-am învățat din șase luni în care am fumat chestiile astea:

De obicei, când demonizezi un lucru duci discursul la un nivel atât de prost, încât îi faci pe toți oamenii curioși să încerce acel lucru. Când erai adolescent și ai tăi îți spuneau că, dacă bei, fumezi sau faci sex, ajungi pe calea pierzaniei, îți venea să faci toate lucrurile astea din curiozitate și din tentația aia față de fructul interzis. Așa au funcționat și legalele în România. Ele sunt privite dintr-un turn de fildeș chiar și de oamenii care consumă alte droguri. Ăștia spun chestii de genul, „Legalele sunt noul standard al aurolacilor" sau „Legalele sunt diavolul", când părinții lor le ziceau același lucru despre iarbă. Ceea ce o viziune îngustă și oleacă ipocrită. Lipsa asta de informare e unul din factorii care le propagă consumul atât de tare.

Evident, degeaba ești tentat de fructul interzis, dacă nu poți să faci rost de el. Legalele, pe de altă parte, sunt foarte ieftine și găsești un dealer la orice petrecere care îți vinde cu 30 de lei ceva care te sparge o zi întreagă. Pentru că e ceva mai ieftin și mai accesibil decât iarba, ajungi să ai impresia că e un drog slab, ceea ce îți garantez că nu e cazul, după cum zicea un prieten de-al meu: „Prima dată am băgat pentru că erau ieftine şi se găseau super uşor în cămin. Îţi rupeai capul şi cu cinci lei sau cu un ticket de masă, nu conta, era ca între fraţi, nu ca la iarbă unde pierdeai juma de zi pe drumuri şi o grămadă de bani."

Plantele stropite cu canabinozi sintetici au un efect de câteva sute de ori mai puternic decât cea mai tare iarbă premium pe care ţi-a dat-o ţie un prieten care abia a venit din Olanda sau Germania, luată la 30 de euro gramul. Ai şanse mari să mori sau să o iei razna de la doar un fum de legale. Am văzut junkies cu ani de zile în spate de heroină şi amfetamină care nu pot termina singuri un amărât de cui cu legale. Cum să nu ajungă unii în spital, dacă habar n-au cât de tare e căcatul ăsta? Dar nu-ți explică nimeni în detaliu asta, le e mai ușor să-ți zică doar că-s Satana și să treacă mai departe.

Nu am auzit până acum de cineva care să nu poată face rost de legale, indiferent că e 12 după-amiaza sau trei dimineaţa, tot timpul poţi face rost de un număr de telefon care să te servească cu mare plăcere. Asta pentru că e o afacere extraordinar de bună, pentru dealerii care vând. Am auzit, pe piață, că ăștia cu legalele dau în jur de 500 de euro pe un kilogram de marfă stropită. Acum gândește-te cât profit scot, dacă vând un plic, de unu-două, grame cu 30 sau 40 de lei.

Primele efecte ale fumatului de legale sunt schimbările comportamentale. Intri într-un fel de transă semiconştientă în care îţi amorţesc toate simţurile şi îți dispar toate durerile, atât cele fizice, cât şi problemele psihice precum depresia și paranoia. Consumatorii cu care am vorbit aseamănă starea asta cu cea pe care ţi-o dă heroina. Din păcate, asemănările cu heroina nu se termină doar la senzația aia de auto-tranchilizare, ci are și un sevraj pe măsură.

De la legale mi se părea realitatea ca un vis, din care mă trezeam cu toate simțurile ca niște tiruri pline. E ca şi cum ai ateriza pe Pământ de pe altă planetă şi nu te poţi adapta. Apoi urmează efectele fizice, tremuratul, frisoanele și o reactivare a tuturor durerilor pe care le aveai înainte. Toate astea duc la încă un cui şi încă un cui, până când doar gândul că ai să fumezi în următoarele minute îţi umple creierul de serotonină.

Un consumator mi-a explicat cât de sumbră e situația: „Nu rezist fără să fumez în fiecare zi. Cât sunt la serviciu trece timpul cu munca şi astea, dar restul zilei înnebunesc. Nu pot sta într-un loc, tremur tot. E şi fizic, dar şi la cap. Nu mă pot concentra, nu pot să joc nici măcar un meci de League of Legends sau să mă uit la un serial. E foarte futut sevrajul ăsta."

Din toți consumatorii cu care am vorbit, cea mai frumoasă expresie pe care am auzit-o legată de legale a fost „Dacă iarba e raiul, legalele sunt iadul". Sunt droguri pentru oameni care au atins fundul mării cu depresia și haosul în viața personală. Legalele nu vor schimba ceea ce te face să le consumi. Nu-s maică-ta să-ți țin un discurs moralizator, mai ales că-s sigur că de băgat ceva tot vei băga, nici nu contează de ce și cum.

Îți zic doar că e important să înțelegi consecințele a ceea ce consumi, adică aia că te omoară. Nu la fel de rapid ca drogurile injectabile sau un accident de mașină, dar tot aia-i finalitatea. Și crede-mă că nu există o limită inferioară pe care poți s-o atingi pe legale, ele creează un vid atât de mare în interiorul tău, încât nu mai faci distincție dintre realitate și poveste, dintre viață și moarte.

Urmărește VICE pe Facebook.

Citește mai multe despre etnobotanice:
Cum m-am tripat și am scăpat de dependența de metadonă
Un nou drog sintetic îi face pe deținuții britanici să atace zidurile și să se cace pe ei
Povestea HIV în România