Rusia îi pedepsește pe oamenii care îi ajută pe consumatorii de droguri să se lase de ele

Luna trecută, un tribunal din Moscova a stabilit că singurul ONG din Moscova pentru reducerea riscurilor cauzate de consumul de droguri, Fundația Andrey Rylkov (FAR), trebuie să plătească o amendă de opt sute de mii de ruble (50 de mii de lei) pentru că face „propagandă pentru droguri”.

FAR i-a supărat pe sensibilii Rusiei cu un articol care oferea sfaturi de siguranță pentru catinonele sintetice (adică mefedronă sau săruri de baie) într-un newsletter pentru consumatorii de droguri. FAR nu le recomanda cititorilor să ia aceste droguri, ci îi avertiza să fie precauți dacă fac asta – să înceapă cu o doză mică, să bea multă apă, să ia vitamina C – după care enumera câteva dintre efectele neplăcute ale drogului.

Din cauza amenzii, FAR, singura armată care luptă cu alarmanta epidemie de HIV din Rusia, e pe cale să se închidă. Amnesty International a numit amenda „sufocantă”. Dacă nu reușesc să strângă banii până la Crăciun, sunt terminați – iar asta va avea un impact direct asupra cetățenilor vulnerabili din Moscova.

FAR e singura organizație care le furnizează consumatorilor de heroină din Moscova ace sterile și sfaturi pentru prevenirea HIV și reducerea riscurilor. Filosofia e că, dacă oamenii nu pot fi împiedicați să ia droguri, măcar să le amelioreze condițiile în care le consumă prin distribuția de ace sterile, prezervative și naloxonă, un remediu salvator care poate inversa efectele unei supradoze.

„Dacă dispărem, orașul nu va mai avea servicii de reducere a riscurilor consumului de droguri”, a zis Anya Sarang, președinta și co-fondatoarea FAR. „Organizațiile conduse de stat refuză să furnizeze aceste servicii. Consumatorii de droguri sunt principalul grup afectat de HIV, dar nu există buget alocat pentru prevenirea sa în Rusia.”

Supraviețuirea FAR e crucială, pentru că, în momentul de față, în Rusia se petrece o catastrofă. De la căderea comunismului și ridicarea Cortinei de Fier, Rusia a devenit cea mai mare piață de heroină din lume. Drogul vine din Afganistan, e distribuit de bande de infractori și crimă organizată care au legături cu elitele corupte și armata rusă și a cauzat o criză de HIV din cauză că utilizatorii folosesc aceleași ace ca să se injecteze.

Și totul devine mai rău: conform programului ONU anti-SIDA, din 2010 până în 2015, optzeci de procente dintre noile infecții cu HIV din Asia Centrală și Europa de Est au avut loc în Rusia, în timp ce în restul Europei și în America de Nord numărul infecțiilor a scăzut. Europa de Est conține un sfert dintre consumatorii de droguri injectabile din Rusia și Ucraina. Acum Rusia are epidemia de HIV cu cea mai mare dezvoltare din afara Africii. În 2017, în țară au fost diagnosticate 1,16 milioane de cazuri, dar numărul real ar putea fi mult mai mare.

Mai rău e că fentanilul crește pericolul pentru consumatorii de heroină din Rusia. „Anul trecut, numărul supradozelor a crescut, probabil din cauza fentanilului”, a zis Sarang. „Nu putem ști sigur, pentru că nu există informații oficiale, dar numărul persoanelor care ne-au sunat și ne-au cerut naloxonă s-a dublat. Deci tot mai multe fac supradoză.”

Și totuși, în loc să amelioreze situația pentru consumatori, autoritățile o înrăutățesc dezastruos.

Ca să înțelegi atitudinea demodată a Rusiei vizavi de droguri, trebuie să înțelegi anii 1990. O superputere învinsă, la marginea dezastrului social, economic și demografic, Rusia a învinovățit Statele Unite pentru problemele ei. Din această atmosferă a apărut Vladimir Putin, reîncarnarea naționalismului conservator, și un război feroce împotriva drogurilor.

Pentru orice între două grame de hașiș, șase grame de canabis și jumătate de gram de heroină, poți face 15 ani de închisoare. Războiul împotriva drogurilor le permite polițiștilor corupți să-i și terorizeze pe consumatorii de droguri.

„Auzim des despre cazuri de extorsiune și de consumatori de droguri torturați – sunt povești înspăimântătoare”, a zis Sarang. „Oamenii ăștia trăiesc într-o stare constantă de teroare, le e frică până și să meargă la farmacie. Anul trecut am făcut un studiu și zeci de consumatori ne-au zis cum îi șantajează poliția. Deși consumul de droguri e decriminalizat în teorie, în practică, pedepsele sunt atât de severe încât poți primi zece ani de închisoare pentru un joint cu marijuana. Așa că bieții consumatori plătesc ca să nu intre la pușcărie. E tâlhărie pe față.”

Nu e prima oară când Rusia îi face probleme FAR-ului. În 2012, site-ul fundației a fost închis tot pentru propagandă pentru droguri, după ce postase un articol despre metadonă, drogul care se folosește în țările occidentale pentru tratarea dependenței de heroină. Ca și cum nu era de ajuns, Kremlinul suspectează că anumite organizații promovează politicile subversive și democrația. În 2016, FAR a fost listată ca agent străin și din această cauză le-a fost mult mai dificil să obțină fondurile necesare pentru ajutarea consumatorilor.

E o atitudine care stigmatizează și infestează și restul societății – chiar și pe cei care au jurat să-și dedice viața salvării vieților oamenilor. Conform FAR, doctorii disprețuiesc și refuză să trateze pacienții care consumă droguri sau au HIV. The Global Commission on Drug Policy a emis în 2017 un raport care conținea o poveste sfâșietoare despre o mamă cu HIV care a născut într-un spital, după care a fost ridicată de poliție și băgată la închisoare.

Abordarea Rusiei vizavi de așa-zisa propagandă pentru droguri reflectă legea împotriva propagandei gay, aprobată în 2013 cu scopul de a proteja copiii de amenințarea relațiilor sexuale non-tradiționale. Legea a interzis discuțiile despre relațiile LGBT în orice fel pozitiv în public și a incitat la hărțuire și violență.

Rusia a preluat coroana de războinic împotriva drogurilor de la America. Anul acesta, a criticat decizia Canadei de a legaliza iarba. Moscova consideră orice pas către liberalizare ca pe o ispită a Occidentului permisiv, depravat, homosexual și fără Dumnezeu. Și-a folosit constant influența din ONU ca să lupte împotriva măsurilor precum reducerea riscurilor sau accesului la metadonă. Rusia înțelege dependența tot la nivelul Uniunii Sovietice: se așteaptă ca persoanele dependente să renunțe brusc și are impresia că prin metadonă nu fac decât să înlocuiască un rău cu altul.

„M-am gândit că ăsta e destinul meu, din cauză că sunt dependent de droguri. Nu voiam decât să mor fără durere”, a zis Maxim Malyshev, un fost dependent de heroină din Tver, un oraș în nord-vestul Moscovei. Diagnosticat cu HIV în 1997, a fost închis în centre de reabilitare timp de 15 ani până să reușească să se vindece de dependență. Acum lucrează la FAR ca să-i ajute pe alți mii ca el.

„FAR e singura organizație din Rusia care se ocupă de asistență socială, reducerea riscurilor și prevenirea HIV printre consumatorii de droguri”, mi-a zis Malyshev. „Dacă nu strângem banii să plătim amenda, n-o să mai existe nicio dubă care să le distribuie consumatorilor ace sterile, să le facă analizele pe stradă, să-i ducă la spital când au nevoie și să îi asculte cu empatie. O să fie groaznic.”

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.