Care e treaba cu lacul de pe Marte și posibila viață extraterestră

Articolul a apărut inițial pe Motherboard.

O echipă de cercetători europeni a anunțat că a găsit dovezi veridice, care atestă existența unui rezervor vast de apă lichidă sub calota glaciară de la polul sud al planetei Marte.

Așa cum au detaliat în publicația Science, lacul îngropat a fost detectat cu ajutorul unui radar care penetrează gheața, de pe satelitul Agenției Spațiale Europene, Mars Advanced Radar for Subsurface and Ionospheric Sounding (MARSIS). Satelitul orbitează în jurul planetei roșie de prin 2003 și folosește impulsuri radio de frecvență înaltă pentru a cartografia geologia subterană a planetei.

Satelitul trimite semnalul radio către Marte, care poate penetra până la aproximativ trei kilometri în adâncime, înainte de a reflecta înapoi spre senzorii satelitului. Studiind modul în care semnalul radio este distorsionat când se întoarce, cercetătorii pot descoperi multe informaţii despre tipul de material îngropat sub suprafață planetei.

La câțiva ani după ce MARSIS a fost pus pe orbită în jurul planetei roșii, a început să primească ecouri anormale ale radarului, în diferite zone ale polului sudic. Aceste ecouri erau prea „mici și strălucitoare" pentru a indica rocă sau gheață sub suprafață. În orice caz, ele păreau să indice prezența apei lichide.

Cercetătorii din cadrul misiunii MARSIS au presupus că datele probabil erau doar o eroare de sistem, deoarece aceste ecouri mici și luminoase nu erau înregistrate la fiecare scanare a polului sud. Însă, câțiva ani mai târziu, cercetătorii au descoperit că sistemul computerizat MARSIS făcea o medie de pixeli pentru a reduce cantitatea de date trimisă către Pământ. În aceste cazuri, petele strălucitoare erau efectiv șterse din blocul de informații.

Așa că cercetătorii de la Agenția Spațială Europeană au început să stocheze date pe un alt satelit, Mars Express, pe o perioadă de trei ani, pentru a se asigura că datele nu erau alterate. Informațiile stocate pe Mars Express au fost fără echivoc. Petele strălucitoare s-au observat în 29 de treceri de-a lungul polului sud. Cea mai mare pată e de cam 1,6 kilometri sub gheață și se întinde pe o suprafață de vreo 19 kilometri.

Totuși, niște reflexii luminoase nu sunt suficiente pentru a confirma apa lichidă. Apa este capabilă să stocheze energia în câmpuri electrice mai bine decât roca sau gheața, o calitate cunoscută drept permitivitate. Calculul permitivității necesită cunoașterea puterii semnalului atunci când se reflectă. Acest lucru putea fi însă estimat doar de către cercetători, deoarece puterea antenei MARSIS nu a putut fi calculată de la sol. Cu toate acestea, permitivitatea estimată a fost mai mare pe patch-urile luminoase decât oriunde în altă parte a planetei.

Descoperirea este o binefacere majoră pentru cei care speră să găsească dovezi de forme de viață pe planeta sterpă, vecină cu Pământul. Din câte știm, apa lichidă este o condiție prealabilă pentru apariția vieții, iar unii cred că oceane lichide ar fi putut odată să ocupe suprafața marțiană. Până acum, singura apă descoperită pe Marte este blocată sub calota glaciară.

Dacă sub suprafața înghețată a planetei Marte există lacuri de apă lichidă, atunci probabil acolo sunt cele mai mari șanse de a găsi viață extraterestră marțiană. Deja s-a demonstrat în Antarctica că formele de viață microbiană sunt capabile să supraviețuiască în lacuri sub-glaciare, iar extremofia similară ar putea exista și pe Planeta Roșie.

Totuși, nu toată lumea e atât de sigură că cercetătorii au descoperit apă. Jeffrey Plaut, un cercetător MARSIS de la NASA, departamentul Jet Propulsion Laboratory, care nu a colaborat la noua cercetare, a spus pentru Science Magazine că „interpretarea este plauzibilă, dar nu e tocmai o reușită sigură.” Plaut a citat dificultatea unei explicații ce atestă existența apei lichide la polurile marțiene, ținând cont că nu există căldură din interiorul planetei care să mențină apa lichidă în lacurile sub-glaciare, așa cum se întâmplă pe Pământ.

Totuși, noua cercetare oferă cea mai viabilă dovadă de apă lichidă pe Marte, de până acum. E nevoie de mai multe informații, iar două misiuni pe Marte vor fi lansate în următorii doi ani. Mars2020 de la NASA și ExoMars de la Agenția Spațială Europeană, vor putea elucida misterul printr-o caracterizare mai bună a substraturilor Planetei Roșie.