Julian Assange era un tânăr dubios în anii 90

Probabil că îl știi pe Julian Assange ca programatorul ăla australian care a fondat WikiLeaks, a scos la iveală niște mizerii despre armata americană și apoi a rămas captiv într-o ambasadă. Dar înainte de asta, Assange a fost un raver.

Asta după spusele lui Paul Fleckney, autor al cărții Techno Shuffle: Rave Culture and the Melbourne Underground, care zice că whistleblower-ul cu păr alb mergea în mod regulat la petreceri, în cluburi și pe ringurile de dans din oraș.

Asta are mult sens. În primul rând, da: Assange arată fix ca genul de tip care ți-ar vinde o doză de ketamină la un festival. Dar cultura rave-ului și tehnofilia au mers mână-n mână decade întregi. Fleckney o numește experiența „cyberdelică”: „această fuziune a tehnologiei cu psihedelicele”.

Într-o discuție cu ABC, a spus de asemenea că „scena de tehno de aici din Melbourne a avut mereu un element futurist în sine.”

Ia ca exemplu faptul că multe nopți de rave din anii 90 ofereau „chioșcuri cu internet” – săli cu computere unde petrecăreții amuțiți se puteau loga pe camerele de chat ca să converseze cu oamenii din cealaltă parte a lumii – iar ideea că Assange era un obișnuit al genului ăsta de evenimente începe să devină din ce în ce mai puțin surprinzătoare.

„Era foarte neobișnuit pentru cineva să aibă internet acasă”, spune Fleckney. „Era acest lucru nou și captivant… această nouă dimeniune adăugată la genul copleșitor de senzații de care ai deja parte la un rave… această interfață globală cu lumea.”

Nu cumva, prin participarea la una dintre aceste interfețe globale, a dezvoltat Assange o înclinație pentru datul din gură și divulgarea secretelor? Nu putem decât să speculăm. Dar Fleckney spune că Assange – atunci cunoscut doar sub porecla de „Prof” – a fost unul dintre oamenii care au setat și configurat codul pentru terminalurile de computer.

„Prof a fost de fapt unul din multele nume de cod ale lui Julian Assange”, spune Flckney. „Nimeni nu știa cine era și multe persoane, cred eu, au fost surprinse când au aflat ulterior.”

Articolul a apărut inițial pe VICE AU.