Asta-i o fotografie pe care am făcut-o joia trecută. Aşa arăt când ascult Squarepusher.După cum puteţi vedea, tot capul mi se transformă din urâţenia gălăgioasă din prezent, în ceva neted, destul de caracteristic oricărei figuri. În loc să se descompună la întâmplare, toţi neuronii mei se aliniază în impulsuri organizate, formând parabole perfecte de lumină albastră în meditaţia mea. Gânduri complicate, constelaţii dezordonate din jumătăţi de idei, toate devin ecuaţii vectoriale simple. Emoţiile se transformă din combinaţiile comportamentului meu animalic prost, în idealuri pure, platonicie, de emoţii făcute din piese de şah pe care sunt liber să le analizez de la înălţimea abstractă a intelectului raţional.
Publicitate
Asta este puterea intelectului pe care Tom Jenkinson o posedă. A fost întotdeauna - va fi întotdeauna - omul gândirii Aphex Twin.Şi, în consecinţă, îmi place cel mai tare atunci când este maxim abstract - cel mai electronic. N-am fost niciodată sută la sută sigur de încercările sale de a include jazz-ul în muzica lui electronică; îmi iau jazz-ul de la oameni mei cu jazz. Desigur, mulţi au păreri exact opuse cu a mea. Serios, ce consumă oamenii ăia?
Ufabulum este lovitura de graţie a lui Squarepusher în materie de albume rave stabby-synth. Artistul a avut înţelepciunea să nu impună un ritm rave, pentru că însăşi glitchtronica stimuleaza deja ritmul autentic al unui creier tripat pe rave: liniştit, învăluindu-te în terciul său sintetic, dar în acelaşi timp hiper-alert. La zece ani de la apogeul comercial, încă atinge noi înălţimi. După cum vedeţi în poza de mai jos, piesa de deschidere "4001" e atât de bună încât mi-a făcut lobii să radieze raze cu energie alpha pură într-o încercare spontană de a asigura pacea mondială prin proiecţie astrală.
Vreţi o bucată din energie alfa? Prietenii noştri de la The Creators Project au înregistrat performance-ul ăsta genial cu Squarepusher, unul dintre primele spectacole ale lui Jenkinson în Statele Unite, din ultimii 15 de ani.
