Sute de magistrați din toată țara s-au adunat, duminică seara, în fața Curții de Apel București pentru a protesta împotriva masacrului din justiție demarat de coaliția PSD-ALDE în ultimii doi ani. În mare, aceștia au cerut înlocuirea lui Tudorel Toader de la Ministerul Justiției și respectarea avizului Comisiei de la Veneția privind modificarea legilor justiției și a codurilor penale.Magistrații au fost încurajați de membri ai mișcării #rezist, iar câțiva metri mai încolo a avut loc și o contramanifestație organizată de Aurelian Pavelescu, de la PNȚCD (da, aparent încă mai există partidul ăsta). Printre scandări cu „Rușine, rușine să vă fie!” și „Protocoale!!”, protestatarii mobilizați de politicianul creștin-democrat le-au reproșat magistraților că se ascund după robe și fac poliție politică.
Publicitate
Aurelian Pavelescu
Lăsând istericalele lui Pavelescu la o parte, VICE a stat de vorbă cu judecătorul Cristi Danileț, fost membru CSM și unul dintre cei mai vocali opozanți ai ministrului Tudorel Toader. Acesta ne-a explicat care sunt cele mai mari temeri ale magistraților ieșiți în stradă și de ce viitorul nu sună deloc bine pentru Justiția din România.
VICE: Ce trebuie să știe românii despre protestul magistraților?
Cristi Danileț: Protestul este făcut ca un semnal adresat cetățenilor că justiția română tinde a fi acaparată de către politicieni. Prin urmare, ne-am adunat astăzi aici pentru că sunt modificări legislative - atât la legile justiției, cât și la codurile penale - prin care se afectează grav mersul justiției și implicit mersul unor dosare, în special al dosarelor penale. Practic, în momentul în care sunt puse în pericol carierele magistraților, activitatea instanțelor și a parchetelor este afectată. Logic că dosarele sunt prost instrumentate sau nu se mai fac deloc la un moment dat.Ce-și doresc magistrații de la Guvern și Parlament?
Ca atunci când inițiază modificări legislative să țină seama de opinia Consiliului Superior al Magistraturii și de avizele Comisiei de la Veneția. Or în momentul de față legile justiției au fost elaborate cu încălcarea standardelor stabilite de către Comisia de la Veneția. Practic, se afectează independența justiției. De exemplu, s-a înființat o secție specială de anchetare a magistraților, trimițând un semnal public că avem o problemă în România, dar ea este a magistraților abuzivi, corupți și așa mai departe. Pe de altă parte, în momentul de față la Curtea Constituțională este o lege potrivit căreia se mărește numărul de ani pentru auditoriul de justiție și pentru stagiatură și se ușurează pensionarea magistraților cu vechime. Ceea ce înseamnă că, un anumit număr de ani, eu am numărat aproximat 5-7 ani, nu vom mai avea posibilitatea să recrutăm noi magistrați. Supraîncărcarea cu activitate a actualilor judecători și procurori va aduce implicit la lungirea termenelor de soluționare sau la posibile erori judiciare.
Cristi Danileț: Protestul este făcut ca un semnal adresat cetățenilor că justiția română tinde a fi acaparată de către politicieni. Prin urmare, ne-am adunat astăzi aici pentru că sunt modificări legislative - atât la legile justiției, cât și la codurile penale - prin care se afectează grav mersul justiției și implicit mersul unor dosare, în special al dosarelor penale. Practic, în momentul în care sunt puse în pericol carierele magistraților, activitatea instanțelor și a parchetelor este afectată. Logic că dosarele sunt prost instrumentate sau nu se mai fac deloc la un moment dat.Ce-și doresc magistrații de la Guvern și Parlament?
Ca atunci când inițiază modificări legislative să țină seama de opinia Consiliului Superior al Magistraturii și de avizele Comisiei de la Veneția. Or în momentul de față legile justiției au fost elaborate cu încălcarea standardelor stabilite de către Comisia de la Veneția. Practic, se afectează independența justiției. De exemplu, s-a înființat o secție specială de anchetare a magistraților, trimițând un semnal public că avem o problemă în România, dar ea este a magistraților abuzivi, corupți și așa mai departe. Pe de altă parte, în momentul de față la Curtea Constituțională este o lege potrivit căreia se mărește numărul de ani pentru auditoriul de justiție și pentru stagiatură și se ușurează pensionarea magistraților cu vechime. Ceea ce înseamnă că, un anumit număr de ani, eu am numărat aproximat 5-7 ani, nu vom mai avea posibilitatea să recrutăm noi magistrați. Supraîncărcarea cu activitate a actualilor judecători și procurori va aduce implicit la lungirea termenelor de soluționare sau la posibile erori judiciare.
Publicitate
Guvernul ce poate face?
În momentul de față, Guvernul pare preocupat de a controla Inspecția Judiciară. Am văzut că Guvernul a numit inspectorii judiciari, ceea ce este inacceptabil, pentru că inspectorii sunt cei care anchetează disciplinar judecătorii și procurorii, motiv pentru care ei trebuie să fie la rândul lor independenți. De asemenea, am văzut că ministrul Justiției este preocupat de a da jos, de a schimba și numi noi șefi la DNA, la DIICOT și la Parchetul General. În opinia noastră, atribuțiile legate de cariera magistraților trebuie să fie date-n în competența exclusivă a CSM sau, în orice caz, opinia CSM să fie una cu greutate. În momentul de față, CSM-ul a devenit aproape irelevant, ministrul Justiției pare a decide totul cu privire la procurori.
Ministrul Justiției și Ministerul Justiției. A devenit cea mai puternică entitate din sistemul judiciar. Lucrul ăsta e inacceptabil. Am avut un ministru extrem de puternic până în anii 2003-2004, când au apărut legile justiției, menite tocmai să asigure independența justiției și să asigure aderarea României la UE. În momentul de față, pare că ne întoarcem înainte de marea reformă a justiției din 2004.
În momentul de față, Guvernul pare preocupat de a controla Inspecția Judiciară. Am văzut că Guvernul a numit inspectorii judiciari, ceea ce este inacceptabil, pentru că inspectorii sunt cei care anchetează disciplinar judecătorii și procurorii, motiv pentru care ei trebuie să fie la rândul lor independenți. De asemenea, am văzut că ministrul Justiției este preocupat de a da jos, de a schimba și numi noi șefi la DNA, la DIICOT și la Parchetul General. În opinia noastră, atribuțiile legate de cariera magistraților trebuie să fie date-n în competența exclusivă a CSM sau, în orice caz, opinia CSM să fie una cu greutate. În momentul de față, CSM-ul a devenit aproape irelevant, ministrul Justiției pare a decide totul cu privire la procurori.
Care-i cea mai mare amenințare la adresa magistraților?
Ministrul Justiției și Ministerul Justiției. A devenit cea mai puternică entitate din sistemul judiciar. Lucrul ăsta e inacceptabil. Am avut un ministru extrem de puternic până în anii 2003-2004, când au apărut legile justiției, menite tocmai să asigure independența justiției și să asigure aderarea României la UE. În momentul de față, pare că ne întoarcem înainte de marea reformă a justiției din 2004.
Și care sunt celelalte temeri ale magistraților pentru următorii ani?
Lipsa personalului, supraîncărcarea cu dosare și legi care fac ineficientă lupta împotriva corupției și a crimei organizate. Practic, ne vom ocupa de furturi de bicicletă și de spargeri de autoturisme în viitorul apropiat, n-o să mai avem treabă cu marile dosare. N-o să mai avem posibilitatea să ne ocupăm de ele, pentru că se încearcă să se umble la modalitatea de interceptare, de filare. Practic, procurorii trebuie să lucreze astăzi cu poliția judiciară, polițiștii sunt la rândul lor insuficienți, pentru că sunt 20 000 de polițiști lipsă, procurorii singuri nu pot face dosare, iar la dosarele complicate e nevoie de poliție judiciară. În România, doar DNA-ul are, restul procurorilor trebuie să apeleze la Ministerul de Interne.
Lipsa personalului, supraîncărcarea cu dosare și legi care fac ineficientă lupta împotriva corupției și a crimei organizate. Practic, ne vom ocupa de furturi de bicicletă și de spargeri de autoturisme în viitorul apropiat, n-o să mai avem treabă cu marile dosare. N-o să mai avem posibilitatea să ne ocupăm de ele, pentru că se încearcă să se umble la modalitatea de interceptare, de filare. Practic, procurorii trebuie să lucreze astăzi cu poliția judiciară, polițiștii sunt la rândul lor insuficienți, pentru că sunt 20 000 de polițiști lipsă, procurorii singuri nu pot face dosare, iar la dosarele complicate e nevoie de poliție judiciară. În România, doar DNA-ul are, restul procurorilor trebuie să apeleze la Ministerul de Interne.
