De ce copiii bogaţilor mănâncă mai sănătos decât restul lumii

Pentru proaspeții părinți, cina poate fi o adevărată provocare, dar nu chiar o zonă de conflict. Există probleme dacă puștiul tău mănâncă destul sau dacă mănâncă ce trebuie. Chiar dacă e 2016, mulți copii încă urăsc legumele. Mâncarea ajunge să fie aruncată la gunoi.

Se pare că rugămințile astea ale părinților ca cei mici să-și mănânce legumele chiar merg în cele din urmă. Un studiu din 1990 a descoperit că puștilor le sunt de ajuns opt până la 15 întâlniri cu un tip de mâncare, ca să se obișnuiască cu el. Și odată ce asta s-a întâmplat, nu doar că-l vor mânca, dar vor ajunge să aleagă mâncarea respectivă din propria inițiativă.

Dar să-i faci pe copii să consume mazăre și brocoli nu e tocmai ușor pentru familiile cu venituri mici. Mâncarea aruncată înseamnă bani aruncaţi, iar familiile cu venit redus s-ar putea să se simtă strâmtorate când copiii lor nu mănâncă ce e sănătos în farfuriile lor. Un studiu nou publicat în Social Science & Medicine a descoperit că familiile cu venituri mici renunță mai ușor când vine vorba să-și hrănească copiii cu hrană sănătoasă ca varză de Brussels și să se rezume la mâncare mai puțin sănătoasă pe care puștii o vor mânca, în timp ce familiile mai bogate se țin de procedeul ăsta până când odraselele lor dezvoltă o atracție pentru produsele respective.

Cercetătoarea Caitlin Daniel a stat cu 73 de părinți din Boston, pe care i-a intervievat și a mers cu ei și la cumpărături. Prezența ei nu a părut să le afecteze alegerile - The Atlantic a scris că trei dintre participanții la studiu au furat când erau cu ei.

În drumurile astea, a observat cum părinții cu veniturile mai mici au ales mâncare ca burrito congelat în loc de variantele mai nutritive, în ciuda dorinței lor de a cumpăra hrană sănătoasă pentru copiii lor. „Am încercat să nu cumpăr lucrurile pe care ei nu le-ar mânca, pentru că ar fi degeaba", a explicat un părinte. Și familiile bogate își făceau griji pentru risipă, dar erau mai dispuși să încerce. Ei se asigurau că mâncarea care ar fi putut respinsă de cei mici va fi mâncată în cele din urmă de alt membru al familiei.

„Am descoperit că mulți dintre respondenții cu venit mai mic minimizează riscul risipei de mâncare prin achiziţionarea lucrurilor care știu că le plac deja celor mici - mâncare plină de calorii și slabă în nutrienți", a scris Daniel.

Studiile anterioare au arătat că persoanele cu venituri mai mari tind să țină regimuri mai sănătoase și cei care dau mai mulți bani pe hrană tind să mănânce mai sănătos și să consume mai multe fructe și legume. Cu obiceiurile și preferințele alimentare viitoare formate la o vârstă fragedă și determinate parțial de limitările economice privind risipa, studiul lui Daniel oferă o perspectivă asupra modului prin care poți să abordezi problema asta dintr-un punct de vedere al sănătății publice. Școlile se luptă deja cu câteva din costurile astea prin încurajarea unei diete sănătoase cu alimente cu care copiii nu sunt familiari, iar părinții ar putea să cumpere legume congelate, pentru că țin mai mult și pot fi servite bucată cu bucată, și astfel să fie evitată rispa.

Dar pentru părinții din toate mediile economice, lupta asta cu mâncarea sănătoasă încă există - asta e, sau cel puțin până cei mici învață să le placă pe cont propriu. După asta, părinții au tot soiul de alte probleme de care să țină cont, cum ar fi să absoarbă furia copiilor lor în anii adolescenței și să-i ajute cu taxele pentru facultate și alte cheltuieli care apar. Sănătate!

Traducere: Dana Alecu

Urmăreşte VICE pe Facebook

Mai citeşte despre bogaţi:
Ce înveţi când creşti între bogaţii din România
Urăsc mâncarea oamenilor bogați
Ce spun tinerii iranieni bogați de pe Instagram despre cultura iraniană