Toți oamenii din România ale căror salarii au scăzut, din cauza măsurilor fiscale luate de PSD

Măsurile fiscale aprobate de coaliția PSD-ALDE în timpul anului 2017 încep să-și arate efectele catastrofale. Cu toate că, pe hârtie, țara noastră traversează o perioadă de creștere economică, din toate direcțiile au început să curgă vești despre scăderi de salarii. Și pentru că toată nebunia asta trebuia să poarte un nume ea se cheamă acum: revoluția fiscală.

Anul trecut, guvernul Tudose a luat trei măsuri importante care aveau să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Este vorba despre creșterea salariului minim brut de la 1 450 de lei la 1 900 de lei, trecerea tuturor contribuțiilor de sănătate și de asistență socială în sarcina exclusiv a angajatului și reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Am să încerc, mai jos, să-ți explic cum au fost resimțite aceste măsuri pe cardurile de salariu ale oamenilor din această țară și cine sunt cei mai afectați.

Trecerea contribuțiilor la sănătate și pensie (CAS și CASS) în sarcina exclusivă a angajatului a generat situația absurdă ca o persoană care figurează în acte cu normă parțială și care prestează doar două ore pe zi să trebuiască, efectiv, să renunțe la job. De ce? Guvernul a hotărât ca angajații cu contracte part-time sau cu normă fracțională să plătească CAS și CASS la nivelul salariului minim pe economie.

În situația de față, conform legii, salariul brut este de cel puțin 475 de lei, iar CAS-ul și CASS-ul datorat se ridică la 665 de lei. Sau, spus altfel, dacă încasezi 475 de lei, ești dator statului cu 665 de lei. Sună absurd? Poate pentru tine, nu și pentru cei care au făcut legea asta.

Decizia îi afectează exact pe oamenii săraci din România (ăia pe care PSD spune că-i apără de multinaționalele ticăloase). Gândește-te la un pensionar care a găsit și el pe undeva două ore pe zi să muncească. Să nu stea numai în casă, ca să-l tâmpească de tot România Tv și Antena 3.

Tot în situația asta este și personalului nedidactic din grădinițe, școli, licee și universități cum ar fi contabilii, femeile de serviciu, șoferii, secretarele sau alt personal auxiliar.

În ceea ce îi privește pe cei cu contracte part-time, salariul brut va fi de 950 de lei, din care 665 de lei se vor duce la stat. Asta înseamnă că angajatul se va alege fix cu 285 de lei, probabil cât plătește pe un coniac Cătălin Rădulescu sau Liviu Dragnea, la o masă într-o zi oarecare.

Până la începutul acestui an, angajații din sectorul IT erau scutiți de plata impozitului pe salariu. Guvernul Tudose a redus, însă, anul trecut, prin modificarea Codului Fiscal, impozitul pe venit de la 16% la 10%, dar l-a aplicat la toate categoriile de angajați, eliminând orice fel de scutiri.

În condițiile în care acest sector economic aduce venituri mari (6% din Produsul Intern Brut) guvernul a anunțat că ar vrea să introducă niște facilități fiscale pentru angajații din IT.

În luna decembrie a anului trecut, fostul premier Tudose spunea că se lucrează la niște măsuri pentru ca salariile nete ale programatorilor și dezvoltatorilor software și hardware să nu fie afectate după trecerea contribuțiilor în sarcina lor și aplicarea noului impozit.

Numai că guvernul s-a schimbat peste noapte iar noul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, are altă idee. Eu am citit de mai multe ori declarația lui și nu am înțeles mai nimic.

Uite mai jos exemplu de limbă păsărească, poate înțelegi tu mai multe decât mine:

Oamenii cu dizabilități erau scutiți de plata impozitului pe venit în anul 2017. Probabil că treaba asta atârna, însă, ca o piatră de moară pentru bugetul statului român, care s-a gândit să oprească acest dezmăț. Așa că cineva care primea, spre exemplu, un salariu mediu brut pe economie de 3 150 de lei, se va trezi în ziua de salariu cu 6% mai puțin, deoarece nu va mai fi scutit de impozitul pe venit.

O parte din angajații ministerelor de externe, finanțe, interne și agricultură precum și cei de la APIA (Agenția pentru Plăți în Agricultură) și ANAF, s-au trezit la finalul lunii ianuarie cu salariile scăzute. Dar, aici vorbim despre două situații.

Prima categorie afectată sunt oamenii din conducerea acestor instituții care au pierdut la salariu chiar și 3 200 de lei. Teoretic, au avut de unde să scadă și îți vine să jubilezi de fericire că cineva a pus piciorul în prag și a luat bani de la bugetarii cu salarii nesimțit de mari.

Numai că această situație nu este rodul unei evaluări a responsabilităților, a experienței și a rezultatelor, ci este pur hazard. A avea un salariu mare nu este o infracțiune sau un act de imoralitate chiar și ca angajat la stat, dacă vorbim despre cazul unui profesionist care are niște responsabilități însemnate.

În continuare, directori din ANAF pierd peste 400 de lei la leafă, cei din Ministerul Finanţelor pierd între 73 şi 700 de lei, iar la APIA tăierile ajung la 1 900 de lei net pe lună.

O altă categorie de bugetari care vor avea salariile diminuate sunt simplii funcționari publici. Din nou, chiar dacă mulți dintre ei sunt incompetenți, nu e niciun motiv de bucurie că le-au tăiat oamenilor banii.

Pur și simplu, cineva a gândit că cel mai bine este să limiteze în unele cazuri prin grila de salarizare creșterea salariilor. Așa că partea de contribuție la pensie și sănătate de 22.5% care, până anul trecut, revenea angajatorului (statul român în cazul de față) nu poate fi mutată în sarcina angajatului, deoarece i s-ar mări salariul și ar fi ilegal. Asta înseamnă că acei 22.5% vor fi suportați din netul salariaților.

Criminaliștii, inspectorii judiciari și angajații din poliția rurală au primit pentru luna ianuarie cam cu 300 de lei mai puțini bani la salariu. Îți explic și de ce. Atunci când sunai la poliție pentru că vecinul tău meltean asculta manele la 12 noaptea de duduiau pereții, agentul primea un spor de 40% pentru intervenție. EI bine, acest spor a fost desființat. Îți dai seama ce motivați vor mai fi polițiștii, de acum încolo, să aplice legea.

Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat putea să le afecteze veniturile și parlamentarilor, numai că ei au fost pe fază și au corectat imediat această eroare. Dacă la finele lui 2017 indemnizația brută a unui parlamentar era de 13 050 de lei, iar netul ajungea la 9 153 de lei, începând cu anul 2018, brutul a crescut la 17 100 de lei, iar netul a este acum de 9 993 de lei.

Doar nu credeai că aleșii neamului sunt proști și vor avea de suferit de pe urma legilor idioate pe care tot ei de fac?

Și mai gândește-te la o chestie: ăsta este numai începutul. La ce haos a fost creat doar prin simpla modificare a Codului Fiscal, îți dai seama ce îi așteaptă pe bugetari de la 1 martie, atunci când își va produce efectele Legea Salarizării Unitare a bugetarilor. Mă și sperie gândul!