De ce este atât de greu să renunți la Facebook

O luăm de la capăt: o altă controversă Facebook. Ne-a fost violată din nou intimitatea prin autorizarea altor persoane să ne colecteze informațiile personale. Scandalul a atins proporții mari, asta-i clar, și unii oameni se gândesc să renunțe definitiv la Facebook. Dar compania și cei peste 2 miliarde de utilizatori o să ajungă până la urmă la un consens. Cei mai mulți se vor întoarce pe Facebook, la fel cum au făcut-o și data trecută și de multe alte ori înainte de asta. Ca în toate relațiile abuzive, utilizatorii experimentează o dependență psihologică care îi păstrează stimulați în permanență, în ciuda faptului că știu că, într-un fel sau altul, nu este o chestie bună pentru ei.

Cercetările desfăşurate pe parcursul câtorva decenii au arătat că relația noastră cu toate formele de mass-media – filme, televiziune şi radio – este simbiotică. Oamenii le adoră datorită gratificărilor pe care le primesc atunci când le consumă – beneficii precum escapismul, relaxarea şi compania. Cu cât le folosesc mai mult, cu atât caută şi obțin mai multe gratificări.

Totuşi, în mediul online, activitatea unui utilizator poate să le furnizeze date companiilor de mass-media, pentru ca acestea să-i ofere exact oportunitățile cele mai mari de gratificare, Asta în timp ce analizează tiparele de comportament pentru personalizarea experiențelor online şi face apel la nevoile psihologice individuale. În afară de furnizarea de conținut pentru consumul nostru, Facebook, Twitter, Google – toate serviciile interactive, până la urmă – ne oferă posibilități noi de interacțiune pe platformă, care pot satisface unele dintre cele mai firești dorințe umane.

Instrumentele interactive ale Facebook ne oferă căi simplificate de a ne antrena curiozitatea, de a ne face gândurile auzite, de a ne promova imaginea, de a ne menține relațiile şi de a ne satisface dorința de validare exterioară. Social media se foloseşte de trăsături psihologice comune şi tendințe, pentru ca tu să continui să dai click – şi să dezvălui mai multe despre tine în timpul acestui proces. Iată de ce îi este atât de greu unui utilizator de rețelele sociale să renunțe odată pentru totdeauna:

Cu cât dai click mai mult, cu atât se solidifică prieteniile tale online. Like-urile, comentariile la pozele prietenilor, urările aniversare şi etichetarea altor persoane sunt doar câteva dintre metodele prin care Facebook îți permite să participi la „grooming social". Toate aceste contacte nesemnificative şi trecătoare îi ajută pe utilizatori să mențină relații, într-un mod relativ uşor, cu grupuri mari de oameni.

Cu cât dezvălui mai multe, cu atât ai mai multe şanse să ai succes în prezentarea propriei persoane. Studiile au arătat că o prezentare strategică a sinelui este caracteristica principală a Facebook-ului. Utilizatorii îşi modelează identitatea online prin dezvăluirea concertului la care au mers şi cu cine, care sunt cauzele pe care le susțin, la ce mitinguri participă ş.a.m.d. În felul ăsta, poți să-ți construiești sinele din online și să ai control asupra felului în care te văd ceilalți, o chestie pe care n-ai putea s-o faci în realitate cu atât de multă regularitate și precizie. În online, ai posibilitatea de a proiecta tot timpul o versiune idealizată de-a ta.

Cu cât dai click mai mult, cu atât poți să vezi mai multe din ce fac ceilalți. Tipul ăsta de căutare și supraveghere socială e una dintre cele mai importante gratificări obținute prin Facebook. Celor mai mulți oameni le face plăcere să-i caute pe alții pe social media, de obicei pe ascuns. Nevoia psihologică de monitorizare a mediului tău înconjurător este adânc înrădăcinată și te împinge să fii la curent cu știrile zilei – și să devii victima fenomenului FOMO (frica de a nu rata ceva). Este bine cunoscut faptul că și persoanele mai în vârstă, care nu suportă să dezvăluie prea mult despre ele însele, folosesc Facebook pentru a-i spiona pe alții.

Cu cât împărtășești mai multe, cu atât este mai mare valoarea ta socială netă. O atitudine receptivă și deschisă poate să-ți aducă un job via LinkedIn. Poate să-l ajute și pe un fost coleg de clasă să te găsească și altfel să reintrați în contact. Studiile au arătat că folosirea activă a Facebook-ului poate să-ți îmbunătățească capitalul social, indiferent dacă ești student sau un pensionar care vrea să se conecteze cu membrii familiei sau să refacă legăturile cu prieteni vechi. O prezență activă pe social media este asociată cu creșteri ale nivelului de încredere în sine și bunăstare.

Cu cât dai click mai mult, cu atât se extinde cercul tău de prieteni. Atunci când dai click ca să distribui o știre în social media sau îți exprimi aprobarea față de un produs sau un serviciu, contribui la crearea unei reacții de susținere în lanț. Valorile care ilustrează o susținere puternică în lanț, precum produsele de pe Amazon care au evaluări de 5 stele, sunt destul de convingătoare, un motiv fiind acela că reprezintă un consens. În felul ăsta, ai ocazia să faci parte din comunități online care se formează în jurul ideilor, evenimentelor, mișcărilor, poveștilor și produselor – care pot într-un final să-ți crească sentimentul de apartenență.

Cu cât dezvălui mai multe, cu atât este mai mare capacitatea ta de influențare. Indiferent dacă este un tweet, un status sau o postare detaliată pe blog, ai ocazia să te exprimi și să ajuți la modelarea discursului pe social media. Simpla exprimare poate să-ți dea destul de multă încredere în sine. Și valorile care indică susținerea în lanț la postările tale – toate acele „like-uri” și emoticoane zâmbitoare – pot să-ți îmbunătățească semnificativ sentimentul de autoapreciere prin apelul la nevoia ta psihologică pentru validare exterioară.

În toate felurile astea, caracteristicile social media ne oferă multe gratificări importante pe care le obținem cu ușurință. Dacă ai impresia că utilizatorii vor renunța la asta din cauza șansei puțin probabile ca datele extrase ilegal din conturile și activităților lor de Facebook să fie folosite pentru influențarea voturilor electorale, atunci mai gândește-te o dată.

În timp ce majoritatea oamenilor pot să fie nemulțumiți de algoritmii care se folosesc de informațiile personale, există o înțelegere implicită că distribuirea datelor personale este un rău necesar, care ajută la îmbunătățirea experienței lor. Algoritmii care îți colectează datele sunt aceiași care te îndeamnă să fii sociabil, în funcție de interesele, comportamentele și rețelele tale de prieteni. Dacă Facebook nu te-ar bate la cap, probabil că n-ai fi la fel de sociabil. Facebook este un important catalizator social al vremurilor noastre, care recomandă adesea adăugarea prietenilor în listă și trimite notificări când un prieten a spus sau a făcut ceva ce te-ar putea interesa.

Gândește-te cât de multe notificări trimite Facebook doar despre evenimente. Atunci când primești o notificare despre un eveniment, poți cel puțin să te gândești să mergi, probabil chiar să dai click pe pagina evenimentului, să indici că ești „Interesat” și apoi să te decizi să participi. Niciuna dintre aceste decizii n-ar fi posibilă dacă Facebook nu ți-ar trimite acea notificare.

Dar dacă Facebook nu te-ar îmboldi niciodată? Dacă algoritmii nu ți-ar da niciodată recomandări sau sugestii? Ai mai duce la capăt acțiunile alea? Conform teoriei ghiontului, ai fi mai puțin predispus să acționezi dacă n-ai fi încurajat s-o faci. Dacă Facebook nu te-ar îmboldi să participi la evenimente, să adaugi prieteni, să vezi postările celorlalți și să le urezi prietenilor tăi „la mulți ani”, atunci puțin probabil că ai face-o din proprie inițiativă și altfel ți-ai diminua viața socială și cercurile de prieteni.

Facebook este foarte conștient de asta. Încearcă să-ți ștergi contul de Facebook și îți vei da seama că este o arhivă uriașă a amintirilor tale private și publice. Când una dintre noi a încercat să-și dezactiveze contul, i s-a spus ce pierdere imensă ar fi – profilul ar fi dezactivat, amintirile ar dispărea, ar pierde legătura cu peste 500 de prieteni. În partea de sus a paginii erau fotografiile de profil a 5 prieteni, inclusiv a autorului principal al acestui articol, cu titlul „Lui S. Shyam o să-i fie dor de tine”.

Asta sună ca și cum te-ar întreba dacă vrei să rupi permanent orice legătură cu prietenii tăi. Dar cine ar vrea să facă asta?

S. Shyam Sundar este un profesor emerit de comunicare și codirectorul Laboratorului de Cercetare în Domeniul Efectelor Mass-Media. Bingjie Lieu, Carlina DiRusso și Michael Krieger sunt doctoranzi în comunicarea mass-media la Universitatea de Stat din Pennsylvania.

Acest articol a apărut inițial în The Conversation. Citeşte articolul original aici.