Cum profită Ciolacu și Guvernul de cei abuzați în azilele groazei ca să câștige simpatia românilor

Tratamente inumane, bătăi, frig, furturi și înfometare. Asta primeau persoanele cazate în cele trei azile din Voluntari.

Patronii erau ajutați de angajați din diferite instituții ale statului să-și ia avizele de funcționare și să se țină departe de controale, deși în centre era teroare. Controalele se făceau doar pe hârtie, la fel și serviciile care erau plătite de stat. În spatele rețelei ar fi fost apropiați ai PSD.

Între timp, primarul Florentin Pandele se jură că nu știa că în localitatea pe care o conduce de 23 de ani există acele azile, deși vecinii au trimis sesizări încă din 2021. 

Mai mult, i-a pus pe cei de la DGASPC, Poliția Locală și pe secretara generală a primăriei să semneze un document în care să spună că nu au avut voie să-i spună lui Pandele de ce se întâmplă la azilele groazei. Doar că raportul a fost făcut în seara zilei de 10 iulie, având chiar ora 23.15 pe el.

Iată, voluntari la muncă și peste program la Voluntari.

Premierul Marcel Ciolacu și Ministrul Muncii Marius Budăi încearcă să se scoată și au dispus să fie controlate toate centrele din țară. S-a pornit o vânătoare de vrăjitoare în care cei mai afectați sunt tot beneficiarii acestor servicii.

Luni, 10 iulie, ora 9.30. Șase mașini ajung în fața sediului unui ONG dintr-un orășel din regiunea Moldovei.

Din mașini coboară nouă reprezentanți ai instituțiilor de control din România – Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului, cu ei se mai află Poliția Economică și Poliția Locală.

Toată acțiunea e supervizată de reprezentantul Prefecturii.

În curtea ONG-ului e o căsuță în care locuiesc trei persoane cu dizabilități care învață aptitudini de viață independentă. Aici trăiesc ca într-o familie. Se îngrijesc de casă, își gătesc și cultivă câteva legume. Acum sunt la micul dejun.

Autoritățile verifică actele, avizele, planurile de evacuare, autorizațiile, contractele și alte zeci de documente. Pleacă fără să vorbească cu beneficiarii.

Dau în schimb o amendă. Motivul e că ONG-ul în cauză nu apelează la servicii de catering. Aparent, așa e în lege, deși prepararea hranei face parte din abilitățile de viață independentă pe care beneficiarii le învață în programele acestui ONG. 

Reprezentanții instituțiilor nu dau semne că au înțeles ce face mai exact acest ONG, dar măcar pot raporta că și-au făcut treaba, pompieristic, așa cum a fost ordinul politic.

Toată povestea controalelor a început după ce Centrul de Resurse Juridice a descoperit trei azile pentru vârstnici și persoane cu dizabilități unde oamenii erau bătuți, neîngrijiți, infestați cu ploșnițe, mâncați de viermi și lăsați flămânzi și fără tratament medical, chiar de cei care trebuiau să-i ocrotească. 

CRJ a redactat un raport și a sesizat toate autoritățile din domeniu. Instituțiile nu au avut nicio reacție, nici după ce în februarie 2023 jurnaliști de la Centrul de Investigații Media și Buletin de București au arătat ororile din acele azile. 

Reacțiile au apărut abia după ce DIICOT a cerut, în iulie 2023, arestarea a 24 de inculpaţi care sunt acuzaţi de constituire unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, fals în declaraţii, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale şi delapidare. 

Tot atunci aproape 100 de persoane în vârstă au fost salvate din cele trei azile din Voluntari și li s-au acordat îngrijiri medicale. 

În raportul de 612 pagini redactat de procurori apar și alte informații despre tratamentele inumane la care bătrânii și persoanele cu dizabilități erau supuse. Angajații, asemenea unor torționari, le aplicau pedepse fizice, făceau glume pe seama lor și îi puneau inclusiv să își care propriile dejecții cu găleata, atunci când fosa septică refula. 

Li se furau nu doar hainele și medicamentele aduse de familii, dar și pensiile sau chiar apartamentele. De multe ori aceștia primeau medicamente ca să fie sedați, iar ca să scape de invazia de ploșnițe și păduchi, angajații le stropeau inclusiv hainele cu insecticide. 

Toți știau despre abuzurile care se petrec în aceste centre, inclusiv locuitorii din Voluntari. Aceștia au povestit că bătrânii stăteau dezbrăcați la gardul centrelor și cerșeau bani sau mâncare trecătorilor.

Liderul grupării ar fi Ștefan Godei, fost șofer la Primăria Capitalei, care își cheltuia o parte din banii câștigați de pe urma bătrânilor pe droguri, servicii sexuale și lăutari. Deși Godei apare în pozele TSD Voluntari, Gabriela Firea susține că nu are nicio treabă cu partidul.

Tot Firea spune că Ligia Gheorghe (fostă Enache), consiliera sa la Ministerul Familiei, nu are nicio legătură cu atrocitățile din căminele de bătrâni, deși era vicepreședintă al Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz” care administra căminele groazei.

Gabriela Firea susține că Ligia Gheorghe, care între timp s-a suspendat pe perioada anchetei din funcția de consilier la Ministerul Familiei, a demisionat din asociație în martie 2022. Cu toatea asta, conform Europa Liberă, ieșirea oficială a Ligiei Gheorghe din asociație s-a produs pe 7 februarie 2023, adică la câteva zile după ce investigația din centre a apărut în presă. 

Ligia Gheorghe, prietena Gabrielei Firea, a spus că doar a ajutat la înființarea asociației. Deci bănuiesc că știe și care e treaba cu numele ei, pentru că „Sfântul Gabriel cel Viteaz” nu există în niciun calendar ortodox. 

Asociația „Sf. Gabriel cel Viteaz” nu avea pentru centrele sale decât o licență provizorie. Cu toate acestea a primit mai multe contracte de la stat. Mai exact, Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, dădea 30.000 de euro pe lună pentru îngrijirea persoanele cu dizabilități, dar, de fapt, serviciile medicale nu erau oferite.

Centrul de Investigații Media susține că Primăria Voluntari, instituțiile din subordinea Ministerului Muncii, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, precum și alte instituții ale statului au fost anunțate încă din ianuarie 2022 de situația „lagărelor” din Ilfov. Concluzia articolului e că toți știau.

Silviu Munteanu, avocatul vecinilor unuia dintre azilele din Voluntari administrate de Asociația „Sf. Gabriel cel Viteaz”, a confirmat că autoritățile știau ce se întâmplă în azilele groazei.

A mai spus că a făcut „zeci de adrese la instituțiile abilitate să ia măsuri” încă din octombrie 2021. Dintre toate, doar Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD) a elaborat un raport corect. A rămas fără repercusiuni.  

În schimb, în martie 2023, Asociația „Sf. Gabriel cel Viteaz” i-a dat în judecată pe vecini și le-a cerut 3.000 de euro daune morale. 

În ceea ce privește controalele în centre, acestea erau anunțate în prealabil, iar funcționarii îi învățau pe angajați cum să se acopere în documente. DGASPC-urile din Ilfov, Sector 3, Sector 6 și Inspecție Socială Ilfov sunt instituțiile care au sprijinit gruparea infracțională, potrivit DIICOT. 

Dacă te uiți și pe hârtiile făcute de Direcția de Sănătate Publică ai zice că în aceste centre totul era perfect. Medici consultau cu regularitate oamenii, lenjeriile erau curate, oamenii erau spălați zilnic și primeau mâncare și produse de igienă de cea mai bună calitate. În realitate, medicii consultau tot pe hârtie, la fel ca cei de la DSP, pentru că le era scârbă. Oamenii nu erau spălați cu zilele și mâncarea era de cea mai proastă calitate posibilă. 

Din toate instituțiile astea au fost demiși vreo cinci șefi, în timp ce greii stau nemișcați din funcție. 

Scandalul a ajuns, totuși, prea mare pentru ca autoritățile să se prefacă în continuare că nu văd abuzurile. Așa că. după ce au permis să înflorească la umbra lor grupuri infracționale, acum cică au trecut la luptă. 

Controale peste controale s-au pornit în toate centrele rezidențiale din țară, făcute de instituții care au mai mult sau mai puțină treabă cu sistemul de asistență socială. Ba din exces de zel, prim-ministrul Marcel Ciolacu s-a dus chiar el într-un control la un cămin de bătrâni, deși nu face parte din atribuțiile lui. 

ONG-uri care nu fac parte din găști politice corupte și nici nu au înțelegeri dubioase cu autoritățile sunt văzute acum ca niște infractori și tratate ca atare. 

„Am primit amendă că nu am camere de supraveghere în interior. Aici e o casă normală, în care locuiesc persoane cu afecțiuni psihice. Nu vă dați seama ce ar înseamna pentru ei să vadă în fiecare colț camere de supraveghere?”, s-a revoltat un director de ONG. 

Furnizorii de servicii sociale publici și privați deopotrivă au mai reclamat că verificările destabilizează activitatea, îi îngroapă în acte și că cele mai importante persoane din această ecuație, cele pentru care există aceste servicii, nu sunt consultate.  

„Ne confruntăm cu o birocrație teribilă. Cred că e important ca atunci când organele de control intră într-un astfel de serviciu să intre într-un dialog direct cu beneficiarii. Ne concentrăm prea mult pe elaborat hârtii și trimiterea de rapoarte și mai puțin de a-i întreba pe beneficiari cum se simt și ce și-ar dori”, a spus directoarea altui ONG. 

Dintre instituțiile cele mai active în controale ar fi chiar cele care nu au nicio legătură cu domeniul social – Direcția de Sănătate Publică și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului.

Într-o adresă oficială oferită ca răspuns în urma unei solicitări pe legea 544, se arată că cea din urmă instituție nici măcar nu are atribuții de control în ceea ce privește activitatea ONG-urilor. 

Horia Constantinescu, șeful ANPC și nașul de cununie al fiului lui Adrian Năstase, a scris într-o postare pe Facebook legat de controalele din aceste zile că, ce-i drept, „mai apare câte o voce ce limitează atribuțiile fiecăruia dintre participanți”, dar important este „ce se constată ce se sancționează și ce se schimbă în bine”. Deci, atât timp cât se aplică niște sancțiuni, nu mai contează dacă controalele sunt abuzive. 

Cel mai grav este însă că aceste controale sunt adresate doar serviciilor sociale licențiate, adică cele care îndeplinesc standardele potrivit legii. Doar că rămân astfel neverificate foarte multe așa-zise „case de oaspeți” sau centrele improvizate, cum erau cele din Voluntari. Iar acolo e adevărată problemă. 

Pe 10 iulie, ministrul Marius Budăi, considerat vinovat moral pentru abuzurile din azilele groazei, a invitat o serie de organizații din domeniul asistenţei sociale la consultări cu scopul „identificării de soluţii pentru a permite implicarea ONG-urilor în verificarea condiţiilor din centrele de vârstnici şi persoane cu handicap”.

Din start îți dai seama că, în sine, tematica discuției este una stupidă și probabil și ONG-urile prezente s-au întrebat de ce ministrul Muncii vrea să pună niște privați să facă treaba instituțiilor din subordinea lui.

Ministrului Muncii probabil îi scapă din vedere că se află la cârma unui minister care nu reușește să aibă grijă de cei mai vulnerabili cetățeni ai statului și că acolo unde statul indolent și neputincios își termină treaba intervin ONG-urile. 

Organizațiile Neguvernamentale reprezintă aproximativ 45% din totalul furnizorilor acreditați de servicii sociale. Acestea au copii de ocrotit, bătrâni de îngrijit și victime de protejat, de cele mai multe ori din eforturile și finanțările proprii. 

Ca să recapitulez — Statul vrea ca aceste ONG-uri, cărora nu le oferă finanțare nici cât să acopere costurilor de bază de funcționare, pe lângă activitatea lor de îngrijire a miilor de oameni aflați în nevoie, să se ocupe și cu controlul serviciilor publice și private, de parcă nu ar exista deja niște funcționari plătiți cu mii de euro fix pentru jobul ăsta.  

În fapt, singurul ONG cu competențe în acest sens care a fost invitat la discuții este Centrul de Resurse Juridice (CRJ) care de 20 de ani monitorizează centrele publice și private unde sunt îngrijite persoane cu dizabilități, vârstnicii și bolnavii. Culmea e că același minister care se dă acum de ceasul morții ca să se facă verificări în centre este același care, în aprilie, i-a interzis CRJ-ului să mai intre în centrele de îngrijire. 

Pe lângă organizațiile decente care își desfășoară cu bună credință activitatea, Ministerul a ținut să invite și o fundație al cărei coordonator ar fi „unul dintre actorii cheie” a abuzurilor din centrele din Voluntari.

E vorba despre Gheorghe (George) Pleșa care apărea până de curând pe site-ul Fundația pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale. Acesta l-ar fi ajutat și sfătuit pe Ștefan Godei, președinte al asociației care deținea azilele groazei, ce anume să facă pentru a obține licențele de funcționare a centrelor, chiar dacă nu îndeplineau condițiile.

Pentru asta, Pleșa era răsplătit de Godei cu diverse produse, inclusiv cu pește proaspăt. 

George Pleșa se află acum în arest la domiciliu. În 2016, Colegiul Național al Asistenților Sociali din România i-a acordat „premiul de excelenţă pentru promovarea profesiei liberale de asistent social”, devenind astfel, după cum i-a spus Godei, „Cel mai bun asistent social” din România. 

ONG-urile prezente la discuția cu Marius Budăi au profitat, totuși, de ocazie și și-au exprimat nemulțumirile cu privire la felul în care se fac aceste controale în centre, dar și cu privire la activitatea ministerului și a instituțiilor subordonate lui. Una din problemele semnalate este legat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, „o instituția care nu a mai fost reformată de 18 ani”. 

Întâmplarea face că ANPDPD e una din instituțiile care știa despre condițiile inumane de trai din azilele de bătrâni din Voluntari. Acesta a efectuat două controale unde a constatat 24 de probleme, începând cu mâncarea, frigul, lipsa medicației și până la faptul că o bătrână era ținută în izolare.

Rezultatul? DGASPC Sector 3 și DGASPC Ilfov au transmis că situațiile s-au rezolvat.

Mihai Tomescu, șeful Agenției Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, a fost demis de premierul Marcel Ciolacu după apariția dosarului. Susține însă că toate controalele făcute de instituția sa „au fost realizate cu profesionalism și de echipe formate din oameni de înaltă calitate morală”.

În România trăiesc aproape un milion de persoane cu dizabilități. Având în vedere că majoritatea nu-și găsesc loc de muncă, se zbat în sărăcie și izolare și trăiesc într-o țară mai deloc accesibilizată pentru nevoile lor, ai putea spune că Mihai Tomescu a condus una din cele mai inutile instituții ale statului. 

Are, totuși, o „realizare”: împreună cu actualul secretar de stat Cristian Vasilcoiu au reușit, pe vremea când la Ministerul Muncii era Lia Olguța Vasilescu, să desființeze locurilor de muncă pentru persoane cu dizabilități.

Cu o ordonanța de urgență dată în 2017 au trimis în șomaj mai bine de două mii de persoane cu dizabilități care lucrau în condiții speciale de muncă. Degeaba 400 de persoane cu dizabilități, de la nevăzători la cei în scaune cu rotile, au protestat atunci în fața Ministerului cerându-și dreptul la muncă, pentru că nu a fost nimeni care să-i audă. 

Secretarul de stat Cristian Vasilcoiu, fost consilier al Liei Olguța Vasilescu și rămas moștenire lui Budăi la Ministerul Muncii, consideră că o mamă care își îngrijește un copil cu dizabilități 24 din 24 ar trebui să se mulțumească cu cei 2.100 de lei pe care-i dă statul.

Tot el a fost acuzat de Centrul de Resurse Juridice că împreună cu șeful său au anunțat într-o conferință cu directorii DGASPC că i-a „scăpat de vizitele CRJ”, adică acele vizite în urma cărora ONG-ul descoperă abuzurile și condițiile inumane din sistem. 

Ani de zile Centrul de Resurse Juridice a reclamat abuzurile din centrele rezidențiale, fără prea mare ecou în rândul instituțiilor. Cum, de asemenea, Membrii Platformei Sociale militează de peste 15 ani pentru o finanțare adecvată a sectorului, „însoțită obligatoriu de transparență și tratament egal al furnizorilor publici și privați de servicii sociale”.

Cei din urmă de altfel au și reclamat că „în multe localități sau județe, persoane din aparatul public, sau apropiate politic de reprezentanți ai administrației, au creat ONG-uri pentru a putea accesa fonduri publice sau europene”. Aceste servicii nu sunt conforme și fac rău nu doar beneficiarilor, ci unui întreg sistem de ajutorare care este atât de necesar. 

În urmă cu 24 de ani, Carmen Ghercă a aflat că băiatul ei are autism, într-o perioadă în care în România nu se știa prea multe despre această afecțiune. A găsit mai mulți părinți aflați în aceeași situație și a înființat o asociație. „Ne-am mobilizat să creăm programe pentru copii noștrii.” 

Copii au devenit între timp adulți și părinții au continuat să lucreze împreună pentru a face servicii acolo unde statul nu se implică deloc. ONG-ul lui Carmen nu are locuri de cazare, dar oferă servicii de sprijin pe timp de zi, după cum a văzut în țările în care o persoană cu dizabilități nu este văzută cu o povară, ci este tratată cu demnitate. 

„În Olanda, adulții cu autism erau incluși în societate. Erau grupați după gradul de independență și lucrau tot așa, după posibilitățile lor. Fiecare avea un rol, pentru muncă erau plătiți de stat, iar comunitatea îi susținea și ajutau”, a povestit Carmen.

„Oamenii trebuie să simtă respectați și utili, cum să-i închizi undeva și să-i sedezi toată ziua?”

Cea mai mare îngrijorare a unui părinte cu dizabilități care necesită atenție și îngrijire constantă este ce se va întâmpla cu copilul lor când ei nu vor mai fi, după cum și Carmen mărturisește: „E cumplit, mai ales când te gândești că pot să ajungă într-un astfel de centru”.

Pentru ei și pentru toți vârstnicii, copii și toți aflați în nevoie e necesar urgent de un sistem social sănătos, de instituții funcționale și suport pentru ONG-urile care într-adevăr își fac treaba, nu de campanii de PR și promisiuni deșarte. 

De astea din urmă ne-am săturat cu toții.